“Ia Tatou Oofu i Ofu Tau o le Malamalama”

“Ua leva le po, ua lata mai le ao; o lea ia tatou faatea ese ai galuega o le pogisa, a ia tatou oofu i ofu tau o le malamalama.”—ROMA 13:12.

1, 2. Sa faapefea ona tali atu le toatele o tagata Iutaia o le uluai senituri i le “malamalama moni,” ma e ui i ā aogā?

O IESU KERISO “o le malamalama moni lea, na te faamalamalamaina tagata uma lava.” (Ioane 1:9) Ina ua ia afio mai o se Mesia i le 29 T.A., na ui mai o ia i se nuu sa filifilia e le Atua e avea ma Ana molimau ma sa faamaonia, ua uma ona tuuina atu ia Ieova. (Isaia 43:10) E anoanoai tagata Isaraelu sa faatalitali mo le Mesia, ma o le toatele sa iloa nisi o valoaga e mataulia ai o ia. E lē gata i lena, sa talaʻi atu Iesu i vaega uma o Palesitina, ma faia faailoga i luma o le motu o tagata. Sa faapotopoto ane le motu o tagata e faalogologo ia te ia ma sa maofa i mea na latou vaai ma faalogo i ai.—Mataio 4:23-25; 7:28, 29; 9:32-36; Ioane 7:31.

 ² E ui i lea, i le faaiʻuga, sa teena e le toatele o tagata Iutaia Iesu. Ua faapea mai le Evagelia a Ioane: “Ua maliu mai o ia i lona lava nuu, a e lei talia o ia e ona lava tagata.” (Ioane 1:11) O le ā le pogai o lenei mea? O le a fesoasoani le tali o lena fesili ia i tatou e alofia ai le toe faia o la latou mea sese. O le a fesoasoani foi ia i tatou e “faatea ese ai galuega o le pogisa, a ia . . . oofu i ofu tau o le malamalama,” ma alofia ai se faamasinoga lē logolelei e pei o lea na mafatia ai Isaraelu i le uluai senituri.—Roma 13:12; Luka 19:43, 44.

Teteega mai Taʻitaʻi Lotu

3. O le ā le auala sa faamaonia ai o taʻitaʻi lotu Iutaia o ni ‘taʻitaʻi tauaso’?

³ Sa silimusa taʻitaʻi lotu i Isaraelu i le teena o le malamalama. E ui ina o ni aʻoaʻo sa ‘tomai i le Tulafono,’ ae sa latou faamamafa atu i tagata se faiga aloaia o tulafono sa masani ona feteenai ma le Tulafono a le Atua. (Luka 11:45, 46) O lea, na latou ‘faaleaogāina ai le afioga a le Atua i uputuu na latou tuuina mai.’ (Mareko 7:13; Mataio 23:16, 23, 24) Sa avea i latou o ni ‘taʻitaʻi tauaso,’ e pupunia le malamalama mai le susulu atu.—Mataio 15:14.

4, 5. (a) Na faapefea ona tali atu le au Faresaio ina ua amata ona manatunatu le toatele o tagata Iutaia pe faamata o Iesu o le Mesia? (e) O le ā le tulaga leaga o le loto na faaalia e le au Faresaio?

⁴ I se tasi o mea na tupu ina ua manatunatu le toatele o tagata Isaraelu pe faamata o Iesu o le Keriso, na aauina atu ai e le au Faresaio suesuevale auauna e puʻe ia te ia. Na foi fua mai auauna, ma faapea mai: “Ua leai lava se tagata e tautala pei o lena tagata.” Sa fesili atu ma le lē gaee le au Faresaio i auauna: “Po ua faaseseina foi outou? Po ua talia o ia e se tasi o le au faipule, po o se tasi o le au faresaio? A o lenei vao tagata ua le iloa le tulafono, ua fetuuina lava i latou.” Sa faauilavea ane Nikotemo, o se sui o le au Saniterini faapea, e lē tusa ai ma le tulafono ona faamasinoina se tagata a o leʻi muai faalogologo ia te ia. Na liliu atu ma le tigā le au Faresaio ia te ia ma faapea atu: “E te se Kalilaia ea foi oe? Ia e saili ma ia e iloa, e le tu mai lava se perofeta mai Kalilaia.”—Ioane 7:46-52.

⁵ Aiseā na gaoioi ai taʻitaʻi lotu o se nuu ua tuuina atu i le Atua i sea auala? Ona sa latou faatupuina aʻe se tulaga leaga o le loto. (Mataio 12:34) O lo latou manatu faatauvaa i tagata lautele na faaalia ai lo latou faasausili. O lo latou faapea mai ‘e leai se tasi o le au faipule po o le au Faresaio ua faatuatua ia te ia’ ua faapogaia ai se manatu faamaualuga faapea na pau le auala e moni ai le Mesia pe afai latou te faamaonia o ia. E lē gata i lena, sa lē faamaoni i latou, i le taumafai e faaleaogāina Iesu ona e tupuga mai o ia i Kalilaia, ae semanū sa ono faaalia i sina suesuega faigofie faapea na fanau moni mai o ia i Peteleema, le nofoaga na valoia e fanau mai ai le Mesia.—Mika 5:2; Mataio 2:1.

6, 7. (a) Na tali atu faapefea taʻitaʻi lotu i le toe faatuina mai o Lasalo? (e) O le ā na fetalai i ai Iesu e faaalialia ai le naunau o taʻitaʻi lotu i le pouliuli?

⁶ Na faaalia aʻiaʻi teteega lē mataofiofia a ia taʻitaʻi lotu faasaga i le malamalama ina ua toe faatuina mai e Iesu Lasalo. I se tagata e mataʻu i le Atua, o sea gaoioiga ua faamaonia ai sa iai ia Iesu le lagolagosua a Ieova. Peitai, na pau le mea na iloa e taʻitaʻi lotu e faapea o se faamataʻu lea i lo latou tulaga faaeaea. Sa latou faapea mai: “ Se a sa tatou mea e fai? auā ua faia faailoga e tele e lea tagata. Afai e faapenei ona tatou tuu ai pea o ia, e talia o ia e tagata uma lava; e o mai foi tagata Roma, ona faaumatia lea o la tatou nei mea atoa ma lo tatou nuu.” (Ioane 11:44, 47, 48) O lea na latou taupulepule ai e fasiotia Iesu atoa ma Lasalo, i le faamoemoe atonu e tineia ai le malamalama i lenei auala.—Ioane 11:53, 54; 12:9, 10.

⁷ O lea, na ō ese ai na taʻitaʻi lotu o le nuu o le Atua mai le malamalama ona o le faasausili, le faamaualuga, le lē faamaoni faalemafaufau, ma le pulea e manaoga o le  tagata lava ia. Ina ua tu lata i le faaiʻuga o lana faiva, na faaalialia ai e Iesu la latou agasala, e faapea: “Oi talofa ia te outou tusiupu ma faresaio, tagata pepelo! auā ua outou pupuni le malo o le lagi i tagata; auā tou te le ulu atu i ai outou, ua outou vavao foi i e a ulu atu i ai.”—Mataio 23:13.

Le Manatu Faapito ma le Faamaualuga

8. O ā mea na tutupu i Nasareta na faaalialia ai le tulaga leaga o loto o nisi o tagata i inā?

⁸ I le tulaga lautele, sa faaataina mai e tagata Iutaia o le uluai senituri o latou taʻitaʻi lotu i le teena o le malamalama ona o le loto leaga. Mo se faaaʻoaʻoga, i se tasi o mea na tupu na valaaulia ai Iesu e lauga atu i se sunako i Nasareta. Sa ia faitauina ma faamatalaina se vaega mai le Isaia, ma i le taimi muamua, sa faalogo le faapotopotoga ia te ia. Ae ina ua ia avatu ni faatusatusaga o talafaasolopito sa faaalialia ai lo latou manatu faapito ma le leai o se faatuatua, sa lilivau i latou ma taumafai e fasiotia o ia. (Luka 4:16-30) E aofia ai i isi uiga, o le faamaualuga na taofia ai i latou mai le tali atu ma le talafeagai i le malamalama.

9. Sa faapefea ona faaalialia uunaiga sese a se vaega tele o tagata Kalilaia?

⁹ I se isi mea na tupu, na fafaga faavavega ai e Iesu se motu o tagata e toatele i tafatafa o le Sami o Kalilaia. Sa faapea mai ē na molimau i lenei vavega: “E moni, o [le perofeta lava lenei], o lē maliu mai i le lalolagi.” (Ioane 6:10-14) Ina ua maliu atu Iesu i se isi nofoaga i se vaa, sa mulimuli atu le motu o tagata ia te ia. Peitai, na silafia e Iesu, faapea o le uunaiga o loto o le toatele sa lē o se naunau i le malamalama. Na ia fetalai atu ia i latou: “E lei saili mai outou ia te au, auā na outou vāai mai i faailoga, a e peitai ua outou aai i areto, ma outou maoona ai.” (Ioane 6:26) Sa leʻi mamao ae faamaonia lona saʻo ina ua toe foi i le lalolagi le toatele sa faapea ona mulimuli atu ia te ia. (Ioane 6:66) O se uiga manatu faapito faapea “o le ā o iai mo aʻu?” na punitia ai le malamalama.

10. Sa faapefea ona tali atu le toatele o tagata o Nuu Ese i le malamalama?

¹⁰ Ina ua mavae le maliu ma le toetu mai o Iesu, sa faaauau pea ona faailoa atu e tagata Iutaia talitonu le malamalama i isi tagata Iutaia, peitai e toaitiiti sa talilelei mai. O lea, na faasalalau atu ai e le aposetolo o Paulo atoa ma isi le tala lelei i isi atunuu, i le auauna e fai ma “malamalama o nuu ese.” (Galuega 13:44-47) E toatele ē e lē o ni tagata Iutaia na talilelei mai, ae o uiga o le lautele sa pei ona faamatalaina e Paulo: “Ua matou talaʻi atu ia Keriso na faasatauroina, . . . [o se feau na avea o se mea valea i nuu ese].” (1 Korinito 1:22, 23) Na teena e le anoanoai o ē e lē o ni tagata Iutaia le malamalama ona sa faatauasoina i latou i faiga faaagaga faapaupau pe i filosofia faalelalolagi.—Galuega 14:8-13; 17:32; 19:23-28.

‘Valaauina Nai le Pouliuli’

11, 12. O ai na talilelei atu i le malamalama i le uluai senituri, ma o ai ua talilelei atu i aso nei?

¹¹ I le uluai senituri, e ui ina lē talilelei mai tagata lautele, ae e toatele ē loto faamaoni sa ‘valaauina nai le pouliuli i le malamalama matagofie o le Atua.’ (1 Peteru 2:9) Ua tusia e le aposetolo o Ioane e faatatau ia i latou ia: “A o i latou uma e na talia [Keriso, na ia avatu ia i latou le pule e avea ai ma fanau a le Atua, ona ua latou faatuatua i lona suafa].” (Ioane 1:12) Na amata mai i le Penetekoso 33 T.A., ona papatisoina i le agaga paia i latou ia e naunau i le malamalama ma avea ai ma atalii o le Atua faatasi ma le faamoemoe o le pule faatasi ma Iesu i lona Malo faalelagi.

¹² Ua aoaoina le vaega faaiʻu o na atalii faauuina o le Atua i o tatou aso, ma ua faataunuu ai le valoaga a Tanielu, e “fepulafi i latou faapei o le pupula o le lagi; . . . ua faaliliu ai tagata e toatele ia amiotonu.” (Tanielu 12:3) Ua latou faasusulu atu lo latou malamalama i se mamao ua faapea ona sili atu ai i le fa miliona “isi mamoe” ua tosina mai i le upu moni ma olioli ai i se tulaga amiotonu i luma o le Atua. (Ioane 10:16) O le iʻuga, ua faaata atu foi e i latou  ia le malamalama i le lalolagi atoa, ua faapea ai nei ona susulu atu lena malamalama i se tulaga e leʻi faapea ona iai muamua. I o tatou aso, e pei ona iai i le uluai senituri, “e lei talia e le pouliuli le [malamalama].”—Ioane 1:5.

ʻE Leai se Pouliuli o i le Atua’

13. O le ā le lapataiga na aumaia e le aposetolo o Ioane ia i tatou?

¹³ Peitai, e ao ona lē taitai ona tatou faagaloina le lapataiga a le aposetolo o Ioane: “O le malamalama lava le Atua, a e leai lava se pouliuli o ia te ia. Afai tatou te fai atu, ua tatou mafuta faatasi ma ia, a e savavali i tatou i le pouliuli, ua tatou pepelo ai, ua tatou le faia foi le upu moni.” (1 Ioane 1:5, 6) Ua manino, e mafai ona paʻūū atu Kerisiano i le mailei lava lea e tasi e pei o tagata Iutaia, ma a o avea ma molimau ua faamaonia mo le Atua, i le faia o galuega a le pouliuli.

14, 15. O ā galuega a le pouliuli na faaalia mai i latou lava i le faapotopotoga Kerisiano o le uluai senituri, ma o le ā ua tatou aʻoaʻoina mai lenei mea?

¹⁴ O le mea moni, na tupu lenei mea i le uluai senituri. Ua tatou faitau i le tele o fevaevaeaiga matuiā i Korinito. (1 Korinito 1:10-17) Sa tatau ai ona lapatai atu le aposetolo o Ioane i Kerisiano faauuina ina ia aua le inoino le tasi i le isi, ma na tatau ai foi ona fautuaina e Iakopo nisi ina ia aua le faasili i ē mauʻoa na i lo ē matitiva. (Iakopo 2:2-4; 1 Ioane 2:9, 10; 3 Ioane 11, 12) E faaopoopo i lena, ina ua asiasi atu Iesu i faapotopotoga e fitu i Asia Itiiti, e pei ona faamatalaina i le tusi o Faaaliga, na ia lipotia mai le fefiloi ai o galuega o le pogisa, e aofia ai le faaaposetasi, ifo i tupua, amioga lē mamā, ma le pupū i mea faitino. (Faaaliga 2:4, 14, 15, 20-23; 3:1, 15-17) I na ona po fou o le faapotopotoga Kerisiano, na lafoaia ai e le toatele le malamalama, sa faateʻaeseina nisi ma o isi ua na ona tafetafea ese i “le pouliuli i fafo.”—Mataio 25:30; Filipi 3:18; Eperu 2:1; 2 Ioane 8-11.

¹⁵ O nei lipoti uma mai le uluai senituri ua faaalia ai auala eseese e mafai ai i le pouliuli a le lalolagi a Satani ona faapogisaina mafaufauga o Kerisiano taitoatasi pe  oo foi i faapotopotoga atoa. E ao ona leoleoina i tatou ina ia aua neʻi tupu se mea faapena ia i tatou. E mafai faapefea ona tatou faia lena mea?

Le Tagata Fou

16. O le ā le fautuaga aogā na avatu e Paulo i tagata i Efeso?

¹⁶ Sa timaʻi atu Paulo i tagata Efeso ina ia aua neʻi toe “faapouliuligia o latou mafaufau, [ma liliuese ai i latou mai le ola e ā le Atua].” Ina ia aua neʻi toe see i tua i le pouliuli, sa tatau ona latou atiina aʻe ni uiga i le loto e tusa ma le malamalama. Na faapea mai Paulo: “Ina ia outou to ese le tagata tuai o loo ua leaga, e tusa ma le amioga faaanamua, e tusa ma tuʻinanau e faasese ai; a ia . . . oofu outou i le tagata fou ua faia e foliga i le Atua, i le amiotonu ma le amio lelei e faamaoni.”—Efeso 4:18, 22-24.

17. E mafai faapefea ona tatou alofia i aso nei le see i tua i le pouliuli?

¹⁷ O le fautuaga a Paulo i inei, e pei, o se taotoga atoatoa—e to ese ai le mea sa avea muamua ma vaega o i tatou, lo tatou tagata tuai, ae faataga le tuputupu aʻe o se agaga fou atoatoa e ‘faagaoioia o tatou mafaufau.’ Ma sa leʻi tautala atu o ia i ni tagata naunau fou ae i Kerisiano papatisoina. O le suia o lo tatou tagata e lē gata mai i le papatisoga. O se mea e faaauau pea ona fai. Afai tatou te taofia le atiina aʻe o le tagata fou, e aliali mai o le a toe manu aʻe ai le tagata tuai, faatasi ma lona faamaualuga, faasausili, ma le manatu faapito. (Kenese 8:21; Roma 7:21-25) E mafai ona iʻu lenei mea i le toe foi atu i galuega o le pouliuli.

“O Lou Malamalama Matou te Iloa ai le Malamalama”

18, 19. Sa faapefea ona faamatalaina e Iesu ma Paulo le auala e mataulia ai le ‘fanau o le malamalama’?

¹⁸ Ia manatua o lo tatou oo atu i le ola e faavavau e faalagolago lea i lo tatou mauaina o se faamasinoga logolelei mai le Atua, le faamasinoga lea e faavae i le tele o loo tatou naunau ai i le malamalama. Ina ua maeʻa ona faasino atu i lenei mea moni mulimuli, na fetalai Iesu: ‘O lē e fai mea leaga e ʻinoʻino i le malamalama, e le sau foi i le malamalama, neʻi faailoa ana amio. A o lē ua faamaoni ana mea e fai, e sau lava o ia i le malamalama, ia faaalia ana amio ina ua tatau i le Atua.’—Ioane 3:19-21.

¹⁹ Sa lagolagoina e Paulo lenei manatu ina ua ia tusi atu i tagata i Efeso: “Ina savavali ia pei o [fanau o le] malamalama; (auā o le fua o le [malamalama], o le agalelei uma lava lea, ma le amiotonu, ma le faamaoni).” (Efeso 5:8, 9) O lea o a tatou  galuega e faaalia ai pe o i tatou o ni fanau o le malamalama po o le pouliuli. Ae o galuega tonu e na o le loto lelei lava e mafai ona tupuga mai ai. O le pogai lea e tatau ai ona leoleoina o tatou loto, ia manatu mamafa i le manaoga e faafouina pea lo tatou tagata, ma faaeteete i le agaga o loo faagaoioia ai o tatou mafaufau.—Faataoto 4:23.

20, 21. (a) O le ā le luʻi faapitoa ua fesagaʻi ma tamaiti ua fananau mai i aiga Kerisiano? (e) O le ā le luʻi ua fesagaʻi ma fanau uma lava a mātua Kerisiano?

²⁰ I nisi tulaga, ua faamaonia lenei mea o se luʻi faapitoa mo tamaiti o ē ua fananau mai i Molimau tuuina atu a Ieova. Aiseā? Ia, i se tasi itu, o loo olioli na tamaiti i se faamanuiaga ofoofogia. O le iloaina o le upu moni mai le uluai taimi o le tamaitiiti, o lona uiga, e leʻi tau manaomia lava e sea tagata ona tofo muamua i le pouliuli o le lalolagi a Satani. (2 Timoteo 3:14, 15) I le isi itu, o nisi tamaiti o loo iai i lenei tulaga ua tafili saunoa i le upu moni ma lē taitai ai ona aʻoaʻo moni e naunau i le malamalama. O le tulaga lenei sa iai le anoanoai o tagata Iutaia o le uluai senituri. Sa latou ola aʻe i se nuu na tuuina atu ia Ieova, ma i se isi itu sa ia i latou le poto o le upu moni. Ae sa lē iai i o latou loto.—Mataio 15:8, 9.

²¹ Ua iai i mātua Kerisiano le avega tauave i luma o le Atua e tausia aʻe ai a latou fanau i le malamalama. (Teuteronome 6:4-9; Efeso 6:4) E ui i lea, i le faaiʻuga, e tatau i le tamaitiiti lava ia ona oo ina naunau i le malamalama e sili atu na i lo le pouliuli. E tatau ona ia avea le malamalama o le upu moni o sana mea totino. A o ia tuputupu aʻe, atonu e foliga mai e faatosina nisi vaega o le lalolagi a Satani. E ono aliali mai e manaia le olaga saoloto ma le lē taunapa o ana aumea. Atonu e faatosina mai le uiga faalotolotolua o loo aʻoaʻoina i vasega. Ae e lē tatau lava ona ia faagaloina faapea i fafo atu o le malamalama, ‘ua ufitia ai le lalolagi i le pouliuli.’ (Isaia 60:2) I se tulaga faaumiumi, e leai se mea lelei ua ofoina mai e lenei lalolagi pouliuligia.—1 Ioane 2:15-17.

22. Ua faapefea ona faamanuiaina nei e Ieova i latou o ē e ō mai i le malamalama, ma o le a faapefea ona ia faamanuiaina i latou i le lumanai?

²² Na tusia e le Tupu o Tavita: “Auā o loo ia te oe [Ieova] le puna o le ola; o lou malamalama matou te iloa ai le malamalama. Ia e faafualoa lou alofa i e ua iloa oe.” (Salamo 36:9, 10) O i latou o ē naunau i le malamalama ua oo ina iloa Ieova, ma e mafai ona iʻu lenei i le ola mo i latou. (Ioane 17:3) I lona alofa ma le agalelei, ua lagolagoina ai nei i latou e Ieova, ma pe a pa mai le puapuaga tele, o le a ia taʻitaʻiina i latou i totonu o le lalolagi fou. E mafai ona tupu lenei mea ia i tatou pe afai tatou te lafoaia nei le pouliuli o le lalolagi a Satani. I le lalolagi fou, o le a toe faafoisia le fanau a tagata i le ola lelei atoatoa i Parataiso. (Faaaliga 21:3-5) O i latou o ē maua se faamasinoga logolelei i le taimi lena o le a fai mo i latou le faamoemoe o le olioli i le malamalama o Ieova mo taimi uma lava o loo sau. Maeu se faamoemoe matagofie! Ma maeu se taaʻiga malosi i le taimi lenei e “faatea ese ai galuega o le pogisa, a ia . . . oofu i ofu tau o le malamalama”!—Roma 13:12.

O E Manatua?

□ Aiseā na teena ai e le toatele o tagata Iutaia i aso o Iesu le malamalama?

□ O le ā le mamao ua susulu atu ai le malamalama i aso nei?

□ O ā lapataiga e faatatau i le manatu faapito ma le faamaualuga ua saunia e faaaʻoaʻoga o le uluai senituri?

□ O le ā e manaomia pe afai tatou te fia tumau i le malamalama?

□ O ā faamanuiaga ua teuina mo ē e naunau i le malamalama?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 14]

O le toatele o tagata Iutaia i aso o Iesu sa lē talilelei atu i le malamalama

[Ata i le itulau 17]

Ua faaaogāina auala eseese e faasusulu atu ai le malamalama i le faia o soʻo, i le silia i le faitau sefulu tausaga

[Ata i le itulau 18]

“Ia outou to ese le tagata tuai....ma ia oofu outou i le tagata fou”