E Mafai ona Alofa i Tuaoi

O LE talafaatusa a Iesu Keriso e faatatau i le tagata Samaria na faaalia moni ai le uiga o le alofa faamaoni i tuaoi. (Luka 10:25-37) Na aʻoaʻo foi e Iesu faapea: “E te alofa atu i le Alii lou Atua ma lou loto atoa, ma lou agaga atoa, ma lou manatu atoa. O le poloaiga muamua lena ma le sili. E faapena foi lona lua, E te alofa atu i lē lua te tuaoi, ia pei o oe lava ia te oe.”—Mataio 22:37-39.

I le pei o le toatele o tagata, pe faigata ea ona e alofa i lou tuaoi o ni tagata ese na i lo o ou lava tagata? Atonu ua tupu lenei mea ona ua e iloa pe ua oo totino foi ia te oe le faailoga lanu, atoa ma le lē faamasinotonu. Atonu sa e pagatia pe sa pagatia foi ē pele ia te oe i ni faiga faalealofa ma faiga sauā mai tagata o se isi atunuu.

Ona sa faaalia e Iesu faapea o se tasi o poloaiga a le Atua ia tatou alolofa atu i o tatou tuaoi, e tatau ai la ona mafai ona tatou manumalo i na faalogona malolosi e lē lelei. O le ki i le faia faapea, o le manatu lea i tagata e pei ona manatu ai le Atua ma Keriso. E tusa ai o lenei mea, seʻi o tatou iloiloina le faaaoaoga a Iesu ma uluai Kerisiano.

Le Faaaoaoga Lelei a Iesu

Sa iai faalogona malolosi o tagata Iutaia o le uluai senituri e tetee i tagata Samaria, o se nuu sa nonofo i se vaipanoa i le va o Iutaia ma Kalilaia. I se tasi taimi, na fesili faaamuamu atu ai tagata tetee o Iutaia ia Iesu: “E le ua tonu ea la matou upu, o le Samaria oe, o loo ia te oe foi le temoni?” (Ioane 8:48) Ona o le malolosi tele o o latou manatu tetee i tagata Samaria, na oo ai lava ina fetuu e Iutaia tagata Samaria i le lautele i totonu o sunako, ma tatalo ai i aso uma ina ia aua neʻi maua e tagata Samaria le ola e faavavau.

I le silafiaina e Iesu o lenei inoino ua mauaa, e lē taumatea na uunaia ai o ia e fetalai atu i lenei talafaatusa e uiga i le tagata Samaria o lē na faamaonia o ia o se tuaoi moni lava, e ala i lona tausia lelei o le tagata Iutaia lea na fasi e le au faomea. O le ā semanu e tali atu ai Iesu ina ua fesili mai le tagata Iutaia e poto i le Tulafono a Mose faapea: “O ai foi le tagata ma te tuaoi?” (Luka 10:29) Ia atonu sa ono tali saʻo atu Iesu faapea: ‘O lou tuaoi e aofia ai e lē na o lou uso Iutaia, ae aofia ai foi ma isi tagata, e oo lava i se tagata Samaria.’ Peitai, semanu e faigata i tagata Iutaia ona talia lena mea. O lea na ia faamatala atu ai le talafaatusa e uiga i se tagata Iutaia o lē na alofa mutimutivale i ai se tagata Samaria. I lea tulaga, na fesoasoani ai Iesu i tagata Iutaia na faalogologo ane e faia se faaiuga faapea, e ao ona faasalafa atu le alofa faaletuaoi moni i tagata e lē ni Iutaia.

Sa leai ni manatu tetee o Iesu i tagata Samaria. A o malaga atu i Samaria i se tasi taimi, sa malōlō ai o ia i tafatafa o se vaieli a o ō atu  ona soʻo i se aai e latalata ane e faatau mai ni a latou mea e ʻai. Ina ua sau se fafine Samaria e utu vai sa ia fetalai atu: “Au mai ia ia te aʻu ou te inu.” Ona sa leai ni feutagaiga a tagata Iutaia ma Samaria, na fesili atu ai le fafine: “Pe faapefea ona e fai mai i se mea e inu ia te aʻu, o le fafine Samaria, a o oe o le Iutaia?” Ona molimau atu ai lea o Iesu ia te ia, ma folafola atu foi i le fafine faapea o ia o le Mesia. Na tali atu i ai le fafine i lona alu atu i le aai ma valaau i isi ina ia ō mai e faalogologo ia te ia. O le ā le iuga? “E toatele Samaria i lea aai na faatuatua ia te ia.” Maeu se iuga lelei ona sa lē taofia Iesu e uiga sa taatele i ana tupulaga, mai le faaali atu o lona alofa i tuaoi!—Ioane 4:4-42.

E Lē Faailoga Tagata le Atua

O le fuafuaga a le Atua, o le talaʻi atu muamua lea o Iesu i tagata Iutaia, o “mamoe a le aiga o Isaraelu ua le iloa.” (Mataio 15:24) Ona o lea, o ona uluai soʻo lava sa tupuga mai i Iutaia. Ae i le na o le tolu tausaga, ina ua mavae le liligiina ifo o le agaga paia i le Penetekoso i le 33 T.A., na faamanino mai ai e Ieova faapea, e finagalo o ia ina ia faalautele atu e tagata talitonu o Iutaia le galuega o le faia o soʻo i tagata o isi nuu, tagata o Nuu Ese.

I mafaufau o tagata Iutaia, o le alofa i se tagata Samaria e pei o ia lava, e matuā faigata lava. O le a sili atu foi la ona faigata ona faaalia o le alofa i tagata o Nuu Ese e lē peritomeina, o ni tagata e matuā leai lava ni fesootaiga masani ma tagata Iutaia na i lo o tagata Samaria. I le faamatalaina o uiga o tagata Iutaia agaʻi i tagata o Nuu Ese, ua taʻua ai e le International Standard Bible Encyclopaedia e faapea: “Ua matou iloa i taimi o le F[eagaiga] F[ou], le sili ona tetee, o tauemuga ma le feitagai. Sa manatu i tagata o [Nuu Ese] faapea e lē mamā, ma sa faasaina i le tulafono ona faia ni feutagaiga mafana ma i latou. Sa avea i latou ma fili o le Atua ma Ona tagata, o ē sa natia ai le poto o le Atua seiloga ua liliuina i latou, ma e oo lava i lena taimi, sa lē mafai ona talia atoatoa i latou i ni mafutaga faaleauuso, e pei ona sa faia i aso anamua. Sa faasa ona fautuaina i latou e tagata Iutaia, ma afai latou te fesiligia mea e uiga i le Atua e faamalaiaina i latou.”

A o toatele tagata sa iai nei manatu, na tuuina atu e Ieova se faaaliga i le aposetolo o Peteru lea na taʻu atu ai ia te ia ina ia ‘aua na te taʻua e leaga mea ua faamamāina e le Atua.’ Ona faasino atu lea o ia e le Atua i le fale o le tagata o Nuu Ese o Konelio. Sa molimau atu Peteru ia Konelio, lona aiga, ma isi tagata o Nuu Ese e uiga i le Keriso. Na faapea atu Peteru: “E moni, ua ou iloa e le faailogaina tagata e le Atua; ae peitai o le mataʻu ia te ia i nuu uma lava, ma fai le amiotonu ua talia i latou e ia.” A o talaʻi atu Peteru, ae afio ifo le agaga paia i luga o tagata talitonu fou, o ē na papatisoina loa i lena taimi ma avea ai ma uluai tagata o Nuu Ese na fai ma soʻo o Keriso.—Galuega, mataupu 10.

Sa talia e soʻo Iutaia lenei taualumaga, i le iloa faapea o le poloaiga a Iesu “ina ia fai nuu uma lava ma soo,” sa lē faagata mai i na o tagata Iutaia i nuu uma lava, ae sa aofia ai ma tagata o Nuu Ese. (Mataio 28:19, 20; Galuega 11:18) Ina ua aveesea so o se faalogona tetee atonu na ia i latou e uiga i tagata o Nuu Ese, sa latou faamaopoopoina ai ma le maelega se tauiviga ina ia faia soʻo i atunuu uma. E itiiti ifo i le 30 tausaga mulimuli ane, sa mafai ai ona faapea atu, ua talaʻiina le tala lelei “i tagata uma lava i le lalolagi.”—Kolose 1:23.

O le aposetolo o Paulo o ia o se Kerisiano e tupuga mai i tagata Iutaia sa taimua i lenei galuega talaʻi. A o leʻi avea o ia ma soʻo o Keriso, sa avea o ia ma sui maelega o le lotu a le au Faresaio. Sa latou manatu faatauvaa e lē gata i tagata o Nuu Ese, ae i tagata lautele o lo latou lava atunuu. (Luka 18:11, 12) Ae sa leʻi faatagaina e Paulo na manatu e taofia ai o ia mai le faaalia o le alofa faaletuaoi i isi. Na i lo o lea, sa avea o ia ma “aposetolo o nuu ese,” i le tuutoina o lona ola i le galuega o le faia o soʻo i atunuu uma o le Metitirani.—Roma 11:13.

A o faagasolo lana faiva, na fetogia ai Paulo i maa, sasaina, ma tuuina i le falepuipui. (Galuega 14:19; 16:22, 23) Pe sa faapogaia ea e na faiga matuia na oo ia te ia sona tiga ma faia ai  se faaiuga faapea, ua maimau lona taimi i nisi o nuu ma vaega o tagata mai isi atunuu? E leai lava. Sa ia iloa o loo iai tagata loto faamaoni o loo salalau solo i le tele o vaega o tagata eseese i ona aso.

Ina ua maua e Paulo tagata o Nuu Ese o ē na mananao e aʻoaʻoina i latou i ala o le Atua, sa alofa o ia ia i latou. Mo se faataitaiga, na ia tusi atu i tagata Tesalonia e faapea: “A ua matou agamalu ina ua matou i ai ia te outou na, faapei o se failele na te tausi lelei i ana lava tama; sa faapea lava lo matou maelega i le alofa ia te outou, na matou manao i le fia avatu ia te outou e le na o le tala lelei i le Atua, a o matou lava ola foi, auā ua alofaina outou e i matou.” (1 Tesalonia 2:7, 8) O nei upu mai le loto ua faaalia ai sa alofa moni lava Paulo i tagata o Nuu Ese i Tesalonia ma lē faatagaina ai se mea e faaleagaina ai le mauaina o se faiā lelei ma i latou.

Faatinoga o le Alofa i Tuaoi

I aso nei, e pei o le uluai senituri, ua atiina aʻe ai e i latou o ē e pipii atu i le faapotopotoga Kerisiano le alofa i tuaoi mo tagata mai isi atunuu uma. E ala i le faatupuina o se manatu faaleatua mo isi, ma le tufaina atu o le tala lelei o le Malo ia i latou, ua faalauteleina ai e Kerisiano moni lo latou malamalama e uiga i tagata o ē semanu e lē taitai lava ona latou iloa pe ana latou lē auaufaatasi ma le faapotopotoga. Ua ia i latou foi le alofa faaleuso mo i latou na. (Ioane 13:34, 35) E mafai foi ona e tofo i lenei mea.

O le alofa lena o loo iai i Molimau a Ieova, e ui ina o loo iai i latou i atunuu eseese e 229 ma fai ma sui o “atunuu uma, ma aiga, ma nuu, ma gagana eseese.” (Faaaliga 7:9) I le avea ma auuso i le lalolagi aoao, ua aufaatasi ai i latou i le tapuaiga ia Ieova, e ala i lo latou mumusu e faia sa latou vaega i feteenaiga ma fetauaiga a tagata eseese o isi atunuu, ma ua latou teena le faailoga lanu lea ua lē mafai ai ona aufaatasi tagata i ni faiā mafana ma o latou uso a tagata.

Ia aufaatasi ma Molimau a Ieova, ona e iloa ai lea o le auala ua faia ai e tagata mai isi atunuu, e eseese o latou talaaga le finagalo o le Atua. O le a e vaaia ai le alofa faaletuaoi o faatinoina a o latou folafola atu le tala lelei o le Malo o le Atua. Ioe, i totonu o a latou faapotopotoga, o le a e feiloai ai ma tagata agalelei ma faamaoni, o ē ua faaalia i o latou olaga ua latou aʻoaʻoina moni ina ia alolofa i o latou tuaoi.

[Ē Ana le Ata i le itulau 4]

Arrival of the Good Samaritan at the Inn/The Doré Bible Illustrations/Dover Publications, Inc.

[Ata i le itulau 6]

I faapotopotoga o Molimau a Ieova, o le a e maua ai tagata fiafia mai ituaiga o atunuu uma