Malaga Atu i Motu o le Pasefika—E Galulue Ai!
Malaga Atu i Motu o le Pasefika—E Galulue Ai!
SA FAATUMULIA i le fiafia tele ma o se tulaga sa lē masani ai le nofoaga lea e faatali ai pasese i malaevaalele faava-o-atunuu i Brisbane ma Sini, i Ausetalia. O se vaega o ni tagata e toʻa 46 sa sauni e felelei atu i Samoa lea e susulu ai pea le lā e feiloaʻi ai ma le isi toʻa 39 mai Niu Sila, Hawaii, ma le Iunaite Setete. O a latou atopaʻu sa matuā ese lava—sa tele ina fafao i ai meafaigaluega, e pei o samala, ʻili, ma auvili—e lē o ni ituaiga o mea e masani ona ave e se tasi i se malaga i motu matagofie o le Pasefika. Ae peitaʻi, sa matuā ese lava la latou malaga.
I le faimalaga atu i a latou lava tupe, sa latou fuafuaina ai o le a faaaluina le pe a ma le lua vaiaso i le avea o ni tagata faigaluega tauofo e lē totogia i se polokalame o faugafale na vaavaaia e le Ofisa o Faugafale i le ofisa o le lālā o Molimau a Ieova i Ausetalia. O le polokalame, sa faatupeina e ala i meaalofa tauofo, e aofia ai ia le fausiaina o Maota o le Malo, Maota mo Fonotaga, fale mo misionare, ma fale o le lālā po o le ofisa o faaliliuga mo faapotopotoga o Molimau a Ieova ua vave ona faateleina i motu o le Pasefika. Seʻi o tatou faafeiloaʻi atu i nisi o le ʻaufaigaluega, o ē sa iai i le ʻaufaufale o Maota o le Malo i o latou lava atunuu.
O Max, o sē e tomai i le atoina o fale, e sau mai Cowra i New South Wales, i Ausetalia. Ua faaipoipo o ia ma e toʻalima lana fanau. O Arnold e mai Hawaii. E toʻalua lo la fanau ma lana avā, ma o ia foʻi o se paeonia, po o se faifeʻau faataimi atoa. I le pei o Max, o Arnold o ia o se toeaina i lana lava faapotopotoga. E manino lava, o nei tane—e pei lava foʻi o le toʻatele o i latou o le ʻaufaigaluega i le polokalame faufale—e lē o ni tagata tauofo ona ua tele o latou taimi avanoa. Na i lo o lea, sa iloa e i latou ma o latou aiga se manaʻoga, ma sa latou mananaʻo ai e faia le mea e latou te mafaia e fesoasoani atu ai.
Faataunuuina e le ʻAufaigaluega Mai Atunuu Eseese se Manaʻoga Tāua
O se tasi o nofoaga sa manaʻomia ai o latou tomai ma le auaunaga, o Tuvalu, o se atunuu i le Pasefika e tusa ma le 10,500 tagata e nonofo ai i vaega o ni motu se iva e faia aʻe i le ʻamuʻamu, ma e tutū vavamamao e latalata i le ekueta i le itu i mātū i sisifo o Samoa. O le tetelē o motu taʻitasi, e tusa ma le maila faatafafā (2.5 kilomita faatafafā). E oo ane i le 1994, ua manaʻomia vave ai lava e le toʻa 61 o Molimau iinā se Maota o le Malo fou ma se ofisa telē atu e faia ai faaliliuga.
I lenei vaega o le teropika o le Pasefika, e tatau ona fuafuaina ma fausia ai fale ina ia mafai ona tatalia afā mataʻutia ma matagi malolosi e masani ona taia ai i latou. Ae e lē tele ni mea faufale talafeagai sa maua ai i atumotu. O le ā le vaifofō? O mea uma lava e faia ai le fale
—mai lava i apa ato fale ma iviivi e oo i meafale ma ʻie faamalama, o ipu o faleese ma gutu o paipa o fale taʻele, e oo lava i fao sikulū ma fao faufale—na aauina uma atu lava i le vaa i pusa tetele e laʻu ai oloa mai Ausetalia.A o leʻi taunuu atu ia mea faufale, na saunia ai e se vaega toʻaitiiti na muamua atu le fanua e fau ai le fale ma faataatia le faavae. Sa ō atu loa le ʻaufaigaluega faava-o-atunuu ua faatū, vali ma faameafale ia fale.
O nei galuega uma na faia i Tuvalu, na mapuna aʻe ai le ita o le taʻitaʻi lotu o lē na faasalalauina atu i le leitiō e faapea, ua faatūina e Molimau le “Olo o Papelu”! Ae o ā la ni mea moni? Na taʻua e se tasi tagata faigaluega tauofo o Graeme e faapea: “Ina ua iloa e tagata na fausia le Olo o Papelu lea o loo taʻua i le Tusi Paia ua lē mafai ona malamalama le tasi i le gagana a le isi auā na faaeseeseina e le Atua a latou gagana, na latou lafoaʻia ai la latou galuega ma tuua ai le olo ua lē faaumaina.” (Kenese 11:1-9) “Ae e matuā tuufaafeagai lava pe a galue mo Ieova le Atua. E ui lava i le eseese o gagana ma aganuu, ae e faaumaina pea lava ia galuega.” Ma sa faapena foʻi i le galuega lenei—i le na o le lua vaiaso na faia atoa ai. O le mea moni, e 163 tagata, e aofia ai ma le faletua o le palemia, na auai i le sauniga o le faapaiaga.
I le toe tomanatu i lenei mea na tupu, na faapea mai ai Doug, o lē na vaaia le galuega: “O se mea na matuā faafiafiaina ai le galulue faatasi ma le ʻaufaigaluega tauofo mai isi atunuu. E eseese lava auala e faia ai a matou mea, eseese igoa i mea sa faaaogā, e oo lava i le faiga o fua sa eseese uma lava, ae peitaʻi, e leai lava se mea o na mea na faapogai ai ni faafitauli.” I le auai i le tele o galuega faapena i le taimi nei, ua ia faaopoopo mai ai: “O lenei mea ua faamalosia ai i loʻu mafaufau e faapea, faatasi ma le lagolagosua a Ieova ua mafai ai e ona tagata ona faatūina se fale i so o se mea lava i lenei lalolagi, e tusa lava pe mamao ese pe atonu foʻi e faigatā le nofoaga e fai ai. O le mea moni, e toʻatele o tatou tagata e talenia, ae o le agaga o Ieova ua mafaia ai ona faataunuuina.”
O le agaga foʻi o le Atua na uunaʻia ai aiga Molimau i na motu e saunia meataumafa ma fale e nonofo ai, lea sa avea o se matuā faataulagaina lava mo nisi. Ma e matuā talisapaia lava e i latou na mauaina lea agaga talimalo. Sa galue foʻi Ken mai Melepone i Ausetalia i se galuega faapena i French Polynesia. Ua ia mātauina e faapea: “Na matou ō mai o ni auauna ae na faia i matou e pei o ni tupu.” I mea e mafai ai, sa fesoasoani foʻi Molimau i le atunuu lava i galuega faufale. I le Atu Solomona, sa palu ai e fafine ia simā—i o latou lima. E toʻaselau ia tane ma fafine na feʻaʻei i luga o mauga maualuluga na susū i timuga ma laʻu mai i lalo le sili atu i le 40 tone o laupapa. Sa fesoasoani foʻi i ai le ʻautalavou. E manatua e se tasi uso faigaluega mai Niu Sila e faapea: “Ou te manatua se uso talavou o atumotu o lē na amoina ni taga simā se lua pe tolu i le taimi e tasi. Ma sa ia asuina le ʻiliʻili i le aso atoa i le vevela ma le timuga.”
O le faia o se sao o Molimau i ia lava atumotu i le galuega na maua ai foʻi se isi aogā. Ua lipotia mai e le ofisa o le lālā a le Sosaiete o le Olo Matamata
i Samoa e faapea: “Ua aʻoaʻoina ai e uso i nei motu ia tomai e mafai ona latou faaaogā i le fausiaina o Maota o le Malo ma le toe faaleleia o mea ua faaleagaina i le afā ma le toe fauina. E ono mafai ai foʻi ona fesoasoani ia i latou i le saʻilia o ni galuega e maua ai mea e tausi ai i latou i se atunuu o loo faafaigatā i le toʻatele o tagata ona maua ai ni galuega.”Avatuina se Molimau Lelei e le Polokalame o Faugafale
O Colin, sa i Honiara ma na vaai i le fausiaina o le Maota o le Malo i le Atu Solomona. I lona fiafia tele, na ia tusi atu ai i le ofisa o le lālā o le Sosaiete o le Olo Matamata iinā lava i le gagana e taʻua o le Pidgin English e pei o se nanu panupanu e faapea pe a faaliliuina lona uiga: “O tagata uma lava e autasi, ma e leai se tasi e ita, o i latou foʻi o le aiga e tasi.” (Everyone they gettim one mind and no one they cross, they also one family.”) E leʻi pine lava mulimuli ane, ina ua ia foʻi atu i lona nuu i Aruligo, e 25 maila (40 kilomita) le mamao, na fausia ai e ia ma lona aiga so latou lava Maota o le Malo. Ona latou aauina atu lea o se isi feʻau i le ofisa e faapea: “Ua māeʻa ona fausia lo matou Maota o le Malo e aofia ai ma se pulelaa, o lea pe mafai ona faia ai ni a matou sauniga iinei?” Sa vave lava ona faia lenei fuafuaga, ma e sili atu i le 60 tagata na auai e lē aunoa.
Na vaai i ai se faufautua o se Iuni mai Europa i le galuega i Tuvalu. Na ia faapea atu i se tasi o tagata faigaluega i le polokalame: “Ou te iloa o le tala lava lenei e fai atu e tagata uma ia te outou, ae ia te aʻu o se vavega lava lenei mea!” Na fesili atu se fafine e faigaluega i le fale talitelefoni i se isi tagata faigaluega tauofo o loo asiasi atu e faapea: “E faapefea ona outou maua uma le fiafia? E matuā vevela tele iinei!” E latou te leʻi vāai muamua lava o faatinoina le Faa-Kerisiano i se auala aogā ma le faataulagaina.
Faataulagaina e Aunoa ma ni Mea e Faanoanoa Ai
Ua faapea mai le Tusi Paia i le 2 Korinito 9:6: “O le ua tele ana e lulu, e tele foʻi ana e selesele mai.” O loo faaauau pea e le ʻaufaigaluega, o latou aiga, ma a latou faapotopotoga ona lūlū ma le lima foaʻi e fesoasoani atu ai i uso Molimau i le Pasefika. Fai mai Ross, o se toeaina mai le faapotopotoga i Kincumber, e latalata i Sini e faapea: “Na fai meaalofa mai la matou faapotopotoga i le totogia e sili atu i le tasi vaetolu o loʻu pasese i le vaalele, ma na faameaalofa mai foʻi e le tane a loʻu tuafafine lea foʻi na sau i le galuega le isi $500.” Na mafai e le isi tagata tauofo ona totogia lona pasese i le vaalele ina ua faatau atu lana taavale. A o le isi na faatau atu se fasi fanua. Sa manaʻomia e Kevin se isi $900, o lea sa ia filifili ai e faatau atu ni ana lupe se 16 e taʻi lua tausaga le matutua. E ala i sē na la masani, na ia maua ai se tagata na faatauina ana lupe o lē na ofoina mai ia te ia le $900 aato lava mo nei lupe!
Na fesiligia Danny ma Cheryl e faapea: “Pe sa aogā le totogi o le pasese ma le lē maua ai o o la totogi, lea a tuu faatasi e tusa ma le $6,000?” Na la tali mai e faapea: “Ioe! E tusa lava pe faaluaina lena aofaʻi, ae o le a sili atu lava ona aogā.” O Alan, e sau mai Nelson, i Niu Sila, na faaopoopo mai e faapea: “O le tau o le pasese mo aʻu ou te alu ai i Tuvalu, sa ono mafai ona ou alu ai i Europa ma totoe ai pea nisi tupe. Ae po o le a ou maua ai ni faamanuiaga, pe faia ai foʻi le tele o uō ma tagata e eseese talaaga, pe faia ai foʻi se mea mo se tasi nai lo o le faia o mea mo aʻu lava? E leai! E lē gata i lea, e so o se mea lava na ou avatu i oʻu uso i atumotu, sa sili mamao atu mea na latou aumai mo aʻu.”
O le isi ki i le taulau manuia o le polokalame, o le lagolagosua a aiga. A o mafai e isi avā ona ō faatasi ma a latou tane ma fesoasoani foʻi ia i latou i le nofoaga o loo fau ai fale, a o isi e iai fanau aʻoga e tatau ona tausia po o le vaaia foʻi o pisinisi a aiga. Na faapea mai Clay: “O le lotomalie o laʻu avā e vaai tamaiti ma le aiga a o oʻu toesea, sa avea o se faataulagaina e sili mamao atu na i lo o aʻu.” O le mea moni, o tane uma sa lē mafai ona ave a latou avā, sa matuā “Ioe” atoatoa mai o latou loto i lena mea!
Talu ona māeʻa le galuega na faia i Tuvalu, ua fausia ai e le ʻaufaigaluega tauofo ia Maota o le Malo, Maota Fono, fale o misionare, ma ofisa mo faaliliuga i Fiti, Toga, Papua Niu Kini, Niu Kaletonia, ma isi nofoaga. O le tele o galuega faufale o loo fuafuaina, e aofia ai ma isi o loo fia faagasolo i Asia i Saute Sasaʻe. Po o le a lava ni tagata faigaluega?
E iloa tino lava o le a lē avea lena mea o se faafitauli. Na tusi mai le ofisa o le lālā i Hawaii e faapea: “O tagata uma lava iinei o ē na faia se sao i le galuega o faugafale faava-o-atunuu, na talosaga mai ina ia manatua i latou pe a toe fuafuaina se isi galuega. O le taimi lava na latou foʻi atu ai i o latou aiga, sa amata loa ona sefe a latou tupe mo lea fuafuaga.” E mafai la faapefea ona lē taulau le polokalame pe afai e te faaopoopo i le tamaoaiga o faamanuiaga a Ieova se tuutoina atu lē manatu faapito faapena?
[Ata i le itulau 9]
Mea faufale mo le galuega
[Ata i le itulau 9]
Le ʻaufaigaluega i le nofoaga e fau ai fale
[Ata i le itulau 10]
Ina ua māeʻa le galuega, na matou olioli ona o mea ua mafai ona faataunuuina e le agaga o Ieova