“Ua Oo Mai Ona Po”!

“Ua oo mai ona po e tuua ai e ia lenei lalolagi, a e maliu atu i le Tamā.”—IOANE 13:1.

1. A o latalata ane le Paseka o le 33 T.A., o ā taumatematega o loo pisapisaō solo ai Ierusalema, ma aiseā?

I LONA papatisoga i le 29 T.A., na amata ai e Iesu se soifuaga o le a taʻitaʻia atu ai i “ona po” o lona maliu, le toetū, ma le faamamaluina. O lenei ua oo mai i le tau e totogo ai mea o le 33 T.A. E leʻi tele ni vaiaso ua tuanaʻi atu talu ona faia e le faamasinoga maualuga a Iutaia, le Saniterini, se taupulepulega ina ia fasiotia Iesu. Ina ua logotala i la latou fuafuaga, atonu na taʻu ane i ai e Nikotemo, o se tasi o le ʻau Saniterini o lē sa la faauō, ona tuua ai lea e Iesu Ierusalema ma agaʻi atu i nuu maotua i le isi itu o le Vaitafe o le Ioritana. A o latalata ane le Tausamiga o le Paseka, e toʻatele tagata ua ō ese mai le nuu maotua ae agaʻi atu i Ierusalema, ma o loo pisapisaō solo le aai i taumatematega e faatatau ia Iesu. “Pe ni a fa outou?” o le tuufesili solo lena a tagata. “E le sau ea ia i le tausamiga?” Ua atili ai le vevesi ina ua tuuina atu foʻi e ositaulaga sili ma Faresaio faatonuga e faapea, so o se tasi e vaai ia Iesu e tatau ona taʻu mai ia i latou le mea o iai.—Ioane 11:47-57.

2. O le ā le gaoioiga a Maria ua faapogai ai fefālōaʻiga, ma o le ā ua faaalia e le tali puipui atu i ai a Iesu, e faatatau i lona silafia lelei o “ona po”?

² Ia Nisani 8, toe ono aso oo i le  Paseka, ua toe taliu ai Iesu i Ierusalema. Ua afio mai o ia i Petania—le nuu moni o ana uō mamae o Mareta, Maria, ma Lasalo—se nofoaga e tusa ma le lua maila [3 kilomita] i fafo atu o Ierusalema. O le afiafi lea o le Aso Faraile, ma o loo nofo ai iinā Iesu mo le Sapati. I le afiafi e sosoo ai a o faia e Maria se auaunaga mo ia e faaaogā ai se uu nato tautele, ua tetee i ai le ʻausoo. Ona tali lea o Iesu: “Tuu pea ia ia te ia; ua teu e ia lenei mea mo le aso o le faataimuaga o loʻu tanuga. Auā tou te nonofo pea ma e matitiva, a e tatou te le nonofo pea ma aʻu.” (Ioane 12:1-8; Mataio 26:6-13) O loo silafia e Iesu “ua oo mai ona po e tuua ai e ia lenei lalolagi, a e maliu atu i le Tamā.” (Ioane 13:1) Ua toe lima nei aso ona ia ‘foaiina atu lea o lona ola e fai ma togiola mo tagata e toatele.’ (Mareko 10:45) Mai lava la i lena taimi, ua avea ai le faanatinati o se uiga e aafia ai mea uma e faia ma aʻoaʻo atu ai Iesu. Maʻeu se faaaʻoaʻoga ofoofogia ua saunia e lenei mea mo i tatou a o tatou faatalitalia ma le naunautaʻi le iʻuga o lenei faiga o mea! Seʻi manatu i le mea ua tupu ia Iesu i le aso lava na sosoo ai.

Le Aso o le Afio Manumalo Mai o Iesu

3. (a) Ua faapefea ona afio mai Iesu i Ierusalema i le Aso Sa, Nisani 9, ma ua faapefea ona tali atu i ai le toʻatele o tagata o loo ō ane ia te ia? (e) O le ā le tali o loo tali atu ai Iesu i le ʻau Faresaio o ē ua faitio mai ona o le motu o tagata?

³ O le Aso Sa, Nisani 9, ua afio manumalo mai ai Iesu i Ierusalema. A o fotuaʻi mai i le aai—o loo tietie i se tamaʻi asini e faataunuu ai le Sakaria 9:9—o le toʻatele o tagata ua lolofi ane ia te ia, ua fofola o latou ofu i le ala, a o isi ua latou sala i lālā o laau ma folasia ai le ala. Ua latou alalaga mai: “Ia manuia le tupu o loo maliu mai i le suafa o [Ieova].” O nisi Faresaio o loo iai i le motu o tagata ua latou mananaʻo ina ia aʻoaʻi atu e Iesu ona soo i lenei mea. Peitaʻi, ua tali i ai Iesu: “Ou te fai atu ia te outou, a le feganavai i latou nei, e alalaga mai lava o maa.”—Luka 19:38-40; Mataio 21:6-9.

4. Aiseā ua matuā vevesi ai Ierusalema a o ulu mai Iesu i le aai?

⁴ I le na o ni nai vaiaso muamua atu, na vāai ai le toʻatele o lenei motu o tagata i le faatūina aʻe e Iesu o Lasalo. O lenei la o loo taʻutaʻu atu pea e i latou lena vavega i isi. A o ulu mai la Iesu i Ierusalema, ae ua matuā vevesi lava le aai atoa. Ua tuufesili tagata: “O ai ea lenei?” Ua faaauau ona faapea atu le motu o tagata: “O Iesu lenei le perofeta mai Nasareta i Kalilaia.” I le vaai atu i le mea o loo tupu, ua fetautalaaʻi ai ma le fememeaʻi le ʻau Faresaio: “Ua mulimuli atu le lalolagi ia te ia.”—Mataio 21:10, 11; Ioane 12:17-19.

5. O le ā o loo tupu ina ua afio mai Iesu i le malumalu?

⁵ E tusa ai o lana masani pe a asiasi mai i Ierusalema, ua afio atu nei Iesu, le Aʻoaʻo Sili, i le malumalu ina ia aʻoaʻo atu. O iinā ua ō ane ai ia te ia tagata tauaso ma tagata pipili, ma ia faamālōlōina i latou. Ina ua vāai ositaulaga sili ma le ʻautusiupu i lenei mea ma latou faalogo foʻi i le alalaga atu o tamaiti i le malumalu, “Osana i le alo o Tavita,” ona latou matuā feita ai lea. Ua latou tetee mai: “Ua e lagona ea a latou upu?” Ua tali atu Iesu: “Ioe; tou te lei faitaulia lava ea, Ua e saunia le viiga mai gutu o tama meamea ma tama fesusui?” A o aʻoaʻo mai pea Iesu, ua ia tagatagaʻi totoʻa atu i mea o loo faia i totonu o le malumalu.—Mataio 21:15, 16; Mareko 11:11.

6. Ua faapefea ona ese le auala lea ua afio mai ai nei Iesu mai le auala sa afio mai ai muamua, ma aiseā?

 ⁶ Maʻeu le ese o le auala lea ua agaʻi mai ai nei Iesu na i lo le tulaga sa ia faia i le ono masina muamua atu! Sa agaʻi mai nei o ia i Ierusalema i lena taimi mo le Tausamiga o Faleapitaga “e lei faaali, a e peiseai ua faalilolilo.” (Ioane 7:10) Ma sa masani lava ona ia faia ni taumafaiga e sola ese ai mo lona saogalemu pe a lamatia lona ola. O lenei ua ulufale faaaliali mai o ia i totonu o le aai, i le mea o loo salalau atu ai faatonuga ina ia puʻe o ia! Sa lē o se masani foʻi a Iesu lona faalialia atu faapea o ia o le Mesia. (Isaia 42:2; Mareko 1:40-44) Sa lē manaʻo e soona pisapisaō solo ni faamatalaga po o ni lipoti lē saʻosaʻo e uiga ia te ia. O lenei o loo faalauiloa faaaliali atu o ia e le motu o tagata e faapea o le Tupu ma le Faaola—le Mesia—ae o loo ia teena manaʻoga o taʻitaʻi lotu ina ia ona faafilemu i latou! Aiseā ua suia ai? Talu ai o lea “ua oo mai ona po e oo ai le Atalii o le tagata i lona mamalu,” e pei ona faasilasila atu e Iesu i le aso lava na sosoo ai.—Ioane 12:23.

Gaoioiga Lototele—Sosoo ai ma Aʻoaʻoga Faasaoola

7, 8. Ua faapefea i gaoioiga a Iesu ia Nisani 10, 33 T.A., ona atagia mai ai mea sa ia faia i totonu o le malumalu i le Paseka o le 30 T.A.?

⁷ Ina ua taunuu mai i le malumalu i le Aso Gafua, Nisani 10, ona gaoioi lea o Iesu e tusa ai o mea na ia silasila i ai i le aoauli ua mavae atu. Ua amata ona ia ‘tutulia i fafo o e na fefaatauai i le malumalu, ma fuli i lalo laulau o e na sui tupe, ma nofoa o e na faatau lupe, ma ua le mafai foi ina ia faataga le ui ane o se tasi i le malumalu ma se avega.’ I le taʻusalaina o na tagata amioleaga, ua ia folafola atu ai: “E le ua tusia ea, E taʻua loʻu fale o le fale tatalo mo nuu uma? A ua faia e outou ma ana o e fao mea.”—Mareko 11:15-17, LF.

⁸ Ua atagia mai i gaoioiga a Iesu mea sa ia faia i le tolu tausaga ua tuanaʻi atu a o ia asiasia le malumalu i le Paseka o le 30 T.A. Peitaʻi, o lea ua sili atu ona ogaoga le taʻusalaina i le taimi lenei. O lea ua taʻua nei tagata faatauʻoa o loo iai i le malumalu faapea, o “e fao mea.” (Luka 19:45, 46; Ioane 2:13-16) Ua taʻua faapena i latou talu ai lo latou soona tāpā o tau taugatā mai tagata o ē o loo fia faatauina mai ni manu mo a latou taulaga. Ua faalogo ositaulaga sili, o tusiupu, ma alii tāua o le nuu i le mea o le a faia e Iesu, ona latou saʻili ai foʻi lea i ni auala e fasiotia ai o ia. Peitaʻi, latou te lē iloa pe faapefea ona aveesea Iesu, talu ai o loo taumulimuli atu pea ia te ia tagata uma i le fia faalogologo, ona o lo latou matuā maofa i lana aʻoaʻo atu.—Mareko 11:18; Luka 19:47, 48.

9. O le ā le lesona ua aʻoaʻo atu e Iesu, ma o le ā le valaaulia ua ia faasalafa atu i lana ʻaufaalogologo i le malumalu?

⁹ A o faaauau pea aʻoaʻoga a Iesu i le malumalu, ua ia faalauiloa atu: “Ua oo mai ona po e oo ai le Atalii o le tagata i lona mamalu.” Ioe, ua ia silafia e lē o toe tele ni aso o totoe o lona soifuaga faaletagata. Ina ua uma ona faamatala atu le auala  e pala ai se fatu saito ina ia mafai ona fua mai ai se fua—e faafesootaʻi atu i lona lava maliu ma avea ma auala e faaoo atu ai le ola e faavavau i isi—ona faasalafa atu lea e Iesu se valaaulia i lana ʻaufaalogologo, i le fetalai atu: “A fia auauna mai se tasi ia te au, ia mulimuli mai o ia ia te au; o le mea ou te i ai aʻu, e i ai foi laʻu auauna; pe a auauna mai foi se tasi ia te au, ona viia lea o ia e le Tamā.”—Ioane 12:23-26.

10. O le ā se faalogona o Iesu e faatatau i le maliu tigā lea o loo ia faatalitalia?

¹⁰ I le mafaufau i lona maliu tigā lea ua toe fā aso oo i ai, ua fetalai atili atu ai Iesu: “O loo ātu nei loʻu loto, pe se a foi se mea ou te fai atu? Loʻu Tamā e, faaola mai ia te au ai lenei itu aso.” Peitaʻi e lē mafai ona ʻalofia le mea lea o loo faatalitalia nei mo Iesu. Ua ia faapea mai: “A o le mea lava lea na ou oo mai ai i lenei itu aso.” O le mea moni, e ioe lelei Iesu i le faatulagaga atoa a le Atua. Ua ia maumauaʻi e faataga le finagalo tauatua e puleaina ai ana gaoioiga seʻia oo mai lava i lona maliu faataulaga. (Ioane 12:27) Maʻeu se faaaʻoaʻoga ua ia faataatia mo i tatou—se faaaʻoaʻoga o le gauaʻi atoatoa atu i le finagalo tauatua!

11. O ā aʻoaʻoga ua faamatala atu e Iesu i le motu o tagata lea faatoʻā uma lava ona latou lagonaina se leo mai le lagi?

¹¹ Ona o le manatu mamafa i le aafiaga lea o le a aafia ai le tulaga taʻuleleia o lona Tamā i lona maliu, ua tatalo ai Iesu: “Loʻu Tamā e, ia e tuuina atu le mamalu i lou suafa.” Ua matuā faateʻia le motu o tagata o loo potopoto i le malumalu ina ua latou faalogoina se siʻufofoga o alu ifo mai le lagi, ma folafola mai: “Ua ou tuuina atu le mamalu, ou te toe tuuina atu foi i ai le mamalu.” Ua faaaogā e le Aʻoaʻo Sili lenei avanoa e taʻu atu ai i le motu o tagata le māfuaaga ua lagonaina ai le siʻufofoga, po o ā āuga o le a iai ona o lona maliu, ma le māfuaaga e manaʻomia ai ona latou faaalia le faatuatua. (Ioane 12:28-36) E mautinoa lava le anoanoaʻi o galuega a Iesu na fai i aso mulimuli e lua. Peitaʻi o lea e leʻi oo mai le aso e sili ona tāua.

Le Aso o Taʻusalaga

12. I le Aso Lua, Nisani 11, o loo faapefea ona taumafai taʻitaʻi lotu e maileia Iesu, ae o le ā le iʻuga?

¹² I le Aso Lua, Nisani 11, ua toe afio mai foʻi Iesu i le malumalu e aʻoaʻo ai. O loo iai iinā se ʻaufaalogologo o loo matuā feita lava. I le faasino atu i gaoioiga a Iesu i le aso ua tuanaʻi atu, ua fesiligia ai o ia e ositaulaga sili ma toeaina o le nuu e faapea: “O le a ea le pule e te fai ai na mea? O ai foi na na tuuina atu ia te oe lenei pule?” Ua matuā lē mautali lava i latou i le tali a le Aʻoaʻo Sili, ona ia faamatala ai lea o ni talafaatusa manino se tolu—e lua tala e faatatau i se tovine ma le tasi e faatatau i le tausamiga o se faaipoipoga—lea o loo faalialia ai le matuā leaga o ē o loo tetee ia te ia. A o faalogologo atu taʻitaʻi lotu, ona matuā lotoa ai lea o i latou ma ua mananaʻo ai e puʻe o ia. Peitaʻi o loo latou fefefe i le motu o tagata, o ē manatu ia Iesu faapea o se perofeta. Ona latou taumafai lea i se togafiti e maileia ai o ia e fai mai se faamatalaga latou te ono puʻea ai o ia. Peitaʻi o le tali ane i ai a Iesu ua matuā lē magagana ai lava i latou.—Mataio 21:23–22:46.

13. O le ā le fautuaga ua avatu e Iesu i lana ʻaufaalogologo e faatatau i tusiupu ma Faresaio?

 ¹³ Ona o lea e faapea mai tusiupu ma Faresaio o loo latou aʻoaʻoina atu le Tulafono a le Atua, ua faamalosiau atu ai nei Iesu i lana ʻaufaalogologo: “Ia outou anaana ai ma ia outou faia mea uma latou te fai atu ai ia te outou e anaana i ai; a e aua tou te faaaʻoaʻo i a latou amio; auā ua latou fai atu, a e latou te le faia.” (Mataio 23:1-3) Pagā le mamafa o lenei taʻusalaga! Ae o lea e leʻi uma ona taʻusalaina i latou e Iesu. O lona aso mulimuli lenei i le malumalu, ma ua matuā malosi lava lona faailoa atu o se faasologa o faaalialiga—e auauaʻi atu e pei o le gogolo o se faititili.

14, 15. O ā taʻusalaga mamafa ua faalauiloa atu e Iesu i tusiupu ma Faresaio?

¹⁴ E faaono lava ona faalauiloa atu e Iesu faapea: “Oi talofa ia te outou tusiupu ma faresaio, tagata faafiaamiotonu!” O lo latou tulaga moni lena talu ai, e pei ona ia faamatala atu, ua latou pupuni le Malo o le lagi mai tagata, i lo latou lē faataga o tagata o loo tau agaʻi atu i lena ala ina ia ui atu i ai. Ua soo le sami ma le laueleele o feoaʻi solo ai nei tagata faafiaamiotonu i le taumafai e faaliliu mai se tasi, ae ua na o le iʻu atu ai o lena tagata i le fanoga e faavavau. Ua latou lafoaʻia “mea silisili o i le tulafono, o le amiotonu, ma le alofa, ma le faamaoni,” ae faamamafa le uaʻi atu i le totogia o le sefuluaʻi. Lona uiga, ua latou faamamā “i le tua o le ipu ma le tanoa, a o totonu ua tutumu i mea ua faoa ma le amio leaga” e ala i lo latou faatagā foliga sili ona lelei atu i fafo, ae nanā ai i totonu o latou loto eleelea ma le matuā leaga. E lē gata i lea, ua latou naunau e fausia tuugamau mo perofeta ma teuteu faamatagofie na tuugamau ina ia tosina ane ai manatu o tagata i a latou lava gaoioiga alofa, e ui lava o i latou ‘o fanau a e na fasiotia perofeta.’—Mataio 23:13-15, 23-31.

¹⁵ I le taʻusalaina o ē na tetee ia te ia ona o lo latou lē faatāuaina o mea faaleagaga, ua fetalai atu ai Iesu: “Oi talofa ia te outou taʻitaʻi tauaso!” Ua tauaso i latou i amioga tatau auā ua latou mātele e faamamafa le tāua o auro o le malumalu na i lo le faamamafa o le tāua faaleagaga o lena nofoaga o tapuaʻiga. O loo faaauau pea fetalaiga a Iesu, ma ia fai atu ni faaupuga malolosi o taʻusalaga. Ua ia fetalai atu: “O outou gata, o fanau a gata feai, pe faapefea ona outou sosola i le faasala i Kēna?” Ioe, o loo taʻu atu i ai e Iesu faapea, o lo latou mulimuli atu pea i o latou ala leaga, o le a latou puapuagatia ai i le faaumatiaga e faavavau. (Mataio 23:16-22, 33) Tau ina ia tatou faaalia foʻi le lototele i le folafolaina o le feʻau o le Malo, e tusa lava pe aofia ai le faaalialia o lotu sesē.

16. A o nofonofo i le Mauga o Olive, o le ā le valoaga tāua ua avatu e Iesu i ona soo?

¹⁶ Ua afio ese atu nei Iesu nai le malumalu. O loo aʻeaʻe atu o ia ma ona aposetolo i le Mauga o Olive, a o gagaifo le lā o le afiafi. A o latou nofonofo iinā, ua fetalai atu e Iesu le valoaga e uiga i le faaumatiaga o le malumalu ma le faailoga o lona faatasi mai ma le faaiʻuiʻuga o le faiga o mea. O le uiga tāua o nei fetalaiga faavaloaga o loo faatatau e oo mai lava i o tatou taimi. I lena afiafi, ua fetalai atu ai foʻi Iesu i ona soo e faapea: “Ua outou iloa a mavae aso e lua ona fai ai lea o le paseka, e tuuina atu ai le Atalii o le tagata ina ia faasatauroina.”—Mataio 24:1-14; 26:1, 2.

Ua ‘Alofa Iesu ia i Latou e Oo Lava i le Gataaga’

17. (a) I le taimi o le Paseka ia Nisani 14, o le ā se lesona ua aʻoaʻo atu e Iesu i aposetolo e toʻasefululua? (e) O le ā le faamanatuga ua faavae e Iesu ina ua uma ona ia faatulaʻi ese Iuta le Sekara?

¹⁷ Mo isi aso e lua ua sosoo mai—Nisani 12 ma le 13—e lē o soona faaaliali atu lava e Iesu o ia i le malumalu. O loo saʻili taʻitaʻi lotu e fasiotia o ia, peitaʻi na te lē o finagalo e iai se mea e faalavelave atu i lona faamanatuina o le Paseka ma ona aposetolo. O le gagaifo o le lā o le Aso Tofi ua amata ai loa Nisani 14—le aso mulimuli lea o le soifuaga o Iesu i le lalolagi i lona avea o se tagata. I lena afiafi, o loo faapotopoto ai Iesu ma ona aposetolo i se fale i Ierusalema lea ua uma ona sauniunia mo lo latou faamanatuina ai o le Paseka. A o latou olioli i le Paseka, ua ia aʻoaʻo atu ai foʻi i le toʻasefululua se lesona matagofie o le lotomaulalo e ala i lona mulumuluina o o latou vae. Ina ua uma ona ia faatulaʻi ese Iuta le Sekara, o lē ua malie na te faalataina lona Matai mo tupe siliva e 30—o le tau o se pologa e tusa ai ma le Tulafono Faa-Mose—ona amata ai loa lea e Iesu le Faamanatuga o lona maliu.—Esoto 21:32; Mataio 26:14, 15, 26-29; Ioane 13:2-30.

18. O ā ma isi aʻoaʻoga ua faamatala atu ma le alofa e Iesu i ona aposetolo faamaoni e sefulutasi, ma ua faapefea ona ia sauniunia i latou mo lona afio ese atu lea ua lalata ane?

¹⁸ Ua faatoʻā uma lava le uluaʻi Faamanatuga, ae  fai loa foʻi se finauga maʻemaʻeā a le ʻauaposetolo i le po o ai o latou e sili. Peitaʻi na i lo le otegia o i latou, ua aʻoaʻo atu ma le onosai Iesu ia i latou i le tāua o le auauna atu i isi. I lona talisapaia o lo latou pipii mai pea ia te ia i taimi o ona puapuaga, ua ia osia ai sa latou lava feagaiga mo se malo. (Luka 22:24-30) Ua poloaʻia foʻi e Iesu i latou ina ia fealofani e pei ona ia alofa atu ia i latou. (Ioane 13:34) A o ia faatalitali teisi ai i lena potu, ua sauniunia ai ma le alofa i latou e Iesu mo lona afio ese lea ua lalata ane. Ua ia faamautinoa ia i latou lana faauōga, ua faalaeiauina i latou ia faaalia le faatuatua, ma folafola atu ia i latou le fesoasoani a le agaga paia. (Ioane 14:1-17; 15:15) A o leʻi tuua le fale, ua ole atu Iesu i lona Tamā: “Ua oo mai le aso. Tuu mai ia le mamalu i lou Atalii, ina ia tuu atu foi e lou Atalii le mamalu ia te oe.” E mautinoa lava, ua sauniunia e Iesu le ʻauaposetolo mo lona afio ese atu, ma e mautinoa le ‘alofa o ia ia i latou e oo lava i le gataaga.’—Ioane 13:1; 17:1, LF.

19. Aiseā ua tigā ai Iesu i le faatoʻaga o Ketesemane?

¹⁹ Atonu ua teʻa mamao atu le vaeluaga o le pō ae taunuu loa Iesu ma ona aposetolo e sefulutasi i le faatoʻaga o Ketesemane. E masani lava ona latou ō atu iinā ma ona aposetolo. (Ioane 18:1, 2) Ua toe nei o ni nai itula, ona maliu lea o Iesu e peiseai o se tagata solitulafono inosia. O le tigā o lenei mea o loo faatalitalia ma le faalumaina e ono aumaia ai i lona Tamā, ua matuā matuitui lava, o le ala lea a o tatalo Iesu, ua liua lona afu e pei o ʻaluʻalu toto ua paʻūʻū ifo i le eleele. (Luka 22:41-44) Ua fetalai atu Iesu i ona aposetolo: “Ua oo mai le itu po . . . Faauta, ua latalata mai o ia na te faalataina aʻu.” A o fetalai o ia, ae oo ane loa Iuta le Sekara, o loo ō ane faatasi ma se motu o tagata o loo ia i latou o sulu, o pelu ma uatogi. Ua latou ō mai e puʻe ia Iesu. E leʻi teena e ia. Ua ia faamalamalama atu: “Ona faapefea lea ona taunuu o Tusi, e tatau ona oo ia mea?”—Mareko 14:41-43; Mataio 26:48-54.

Ua Faamamaluina le Atalii o le Tagata!

20. (a) O ā faiga sili ona matagā ua oo ia Iesu ina ua puʻeina faapagota o ia? (e) I le toe lava o ni nai minute maliu, aiseā ua alaga ai Iesu: “Ua taunuu”?

²⁰ Ina ua puʻeina faapagota, ona faia lea e ni molimau pepelo ni tuuaʻiga faasaga ia Iesu, ua faalauiloa mai e faamasino faaʻauʻau e faapea o ia o se tagata solitulafono, ua faasilasila mai e Ponotio Pilato lona faasalaga, ua tauemua o ia e ositaulaga ma tagata tetee, ma amusia ma faasatauroina e fitafita. (Mareko 14:53-65; 15:1, 15; Ioane 19:1-3) I le afiafi o le Aso Faraile, ua tutuʻi ai Iesu i fao i luga o se laau faaoosala, ma puapuagatia ai i se tigā matuitui a o avea le mamafa o lona tino ma mea e saeia ai manuʻa o ona lima ma ona vae o loo tuʻituʻiina i fao. (Ioane 19:17, 18) Pe tusa o le tolu i le afiafi, ae alaga loa Iesu: “Ua taunuu.” Ioe, ua ia faataunuuina atoatoa mea uma sa ia afio mai i le lalolagi e fai. Ua tuuina atu lona agaga i le Atua, ona gau ifo lea o lona ulu ma maliu loa. (Ioane 19:28, 30; Mataio 27:45, 46; Luka 23:46) Mulimuli ane, i le aso lona tolu, ua toe faatūina aʻe ai e Ieova lona Alo. (Mareko 16:1-6) E fāsefulu aso talu ona toetū mai Iesu, ae afio aʻe loa i le lagi ma ua faamamaluina ai.—Ioane 17:5; Galuega 1:3, 9-12; Filipi 2:8-11.

21. E mafai faapefea ona tatou faataʻitaʻi atu ia Iesu?

²¹ E mafai faapefea ona tatou ‘mulimulituʻi atu i tulagāaao o Iesu’? (1 Peteru 2:21) I le pei o ia, seʻi o tatou matuā naunautaʻi i le galuega talaʻi o le Malo ma le faia o soo, ma ia tatou faamalolosi ma lototetele e tautala atu i le afioga a le Atua. (Mataio 24:14; 28:19, 20; Galuega 4:29-31; Filipi 1:14) Seʻi aua lava neʻi galo ia i tatou le vaitaimi lenei ua tatou iai ma ia aua neʻi o tatou faatalatū i le taufaatupuina o le alofa ma galuega lelei. (Mareko 13:28-33; Eperu 10:24, 25) Tau ina ia avea le faia o le finagalo o Ieova le Atua, ma le iloatino o loo tatou ola nei i “ona po o le iuga,” ma itu e pulea ai mea uma tatou te faia.—Tanielu 12:4.

O le a Faapefea Ona E Tali?

• Talu ai sa silafia e Iesu ua latalata ane lona maliu, o le ā se aafiaga o lena mea i lana faiva faaiʻu i le malumalu i Ierusalema?

• O le ā e faaalia ai ua ‘alofa Iesu ia i latou e oo lava i le gataaga’?

• O le ā ua faaalia mai e uiga ia Iesu, i mea ia na tutupu i toe itula mulimuli lava o lona soifuaga?

• E mafai faapefea ona tatou faataʻitaʻi atu ia Keriso Iesu i la tatou faiva?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 18]

Na ‘alofa Iesu ia i latou e oo lava i le gataaga’