E Maua e Kerisiano le Fiafia i le Auauna Atu

“E sili le manuia [“fiafia,” NW] o le na te foai atu, i lo le na te talia mai.”—GALUEGA 20:35.

1. O le ā le uiga sesē ua taatele i aso nei, ma aiseā ua mataʻutia ai?

A O FAAGASOLO tausaga mulimuli o le senituri na tuanaʻi atu, sa masani lava ona lagonaina le faaupuga “o aʻu.” “O aʻu” o lona uiga, “e muamua aʻu” ma e faaalia mai ai se uiga ua tuufaatasia ai le manatu faapito ma le matapeʻapeʻa faatasi ai ma le leai o se manatu mamafa mo isi. E mafai ona tatou mautinoa e oo lava i le tausaga e 2000, e lē o mou atu lava lena uiga. E faafia ona e faalogo i fesili nei, “O le ā se mea aogā o iai iinā mo aʻu?” pe, “O le ā saʻu mea aogā o le a maua mai ai?” O sea uiga manatu faapito e lē iʻu atu ai i se fiafiaga. E matuā tuufaafeagai lava ma le mataupu silisili na taʻua e Iesu faapea: “E sili le manuia [“fiafia,” NW] o le na te foai atu, i lo le na te talia mai.”—Galuega 20:35.

2. Ua faapefea i le foaʻi atu ona aumaia ai le fiafia?

² Pe moni ea e sili atu le fiafia e aumaia e le foaʻi atu na i lo le talia mai? Ioe. Seʻi manatu ia Ieova le Atua. O ia o “le puna o le ola.” (Salamo 36:9) E na te saunia mea uma tatou te manaʻomia ina ia tatou fiafia ai ma ia uigā o tatou olaga. O le mea moni, o ia o le Puna o “mea lelei uma e foaifuaina mai, atoa ma mea alofa uma e atoatoa ona lelei.” (Iakopo 1:17) O Ieova, “le Atua manuia [“fiafia,” NW],” o loo foaʻi mai pea lava pea. (1 Timoteo 1:11) E alofa o ia i ana foafoaga faaletagata, o ē o loo ia foaʻi atu i ai le anoanoaʻi o mea. (Ioane 3:16) Seʻi manatu foʻi, i se aiga faaletagata. Pe afai o oe o se matua, ua e silafia le tele o faataulaga, le tele o lau foaʻi, mo le tausia o se tamaitiiti. Ma e tele tausaga e lē o iloa ai e le tamaitiiti faataulaga ia o loo e faia. E lē o manatu mamafa lava i ai o ia. Peitaʻi, e te fiafia i le vaai atu o loo malaulau le tuputupu aʻe o lou alo e avea o se iʻuga o lau foaʻi lē manatu faapito o loo faia. Aiseā? Auā e te alofa ia te ia.

3. Aiseā o se fiafiaga ai le auauna atu ia Ieova ma o tatou uso talitonu?

³ I se tulaga talitutusa, ua mātaulia le tapuaʻiga moni e ala i le foaʻi atu lea e faavae i le alofa. Talu ai tatou te alolofa ia Ieova ma alolofa i o tatou uso talitonu, o se fiafiaga la le auauna atu ia te i latou, le foaʻiina atu o i tatou lava ia i latou. (Mataio 22:37-39) So o se tasi e faia lana tapuaʻiga ona o ni uunaʻiga manatu faapito e itiiti lava se fiafia o le a iʻu i ai. Peitaʻi, o i latou e auauna ma le lē manatu faapito, e sili atu ona latou popole i mea e mafai ona latou foaʻi atu na i lo mea latou te faamoemoe e maua mai, e mautinoa lo latou mauaina o le fiafia. Ua iloaina lenei upu moni e ala i le talanoaina o le auala o loo faaaogā ai i mau nisi o upu faale-Tusi Paia ua fesootaʻi mai i la tatou tapuaʻiga. O le a tatou talanoaina ni upu se tolu o nei upu i lenei mataupu ma le mataupu o loo sosoo mai.

Le Auaunaga i le Lautele a Iesu

4. O le ā le faauigaga a Kerisinetoma i le “auaunaga i le lautele”?

⁴ I le uluaʻi gagana Eleni, o se upu tāua e fesootaʻi ma le tapuaʻiga o le lei·tour·giʹa, lea ua faaliliuina i le “auaunaga i le lautele” i le New World  Translation. I Kerisinetoma, o le upu lei·tour·giʹa ua faapogai mai ai le upu “liturgy” * po o le sauniga faalotu. Peitaʻi, o sauniga faalotu o loo tautū i ai Kerisinetoma e lē o se auaunaga e aogā moni i le lautele.

5, 6. (a) O le ā le auaunaga i le lautele na faatinoina i Isaraelu, faatasi ai ma ā aogā? (e) O le ā le auaunaga i le lautele e sili atu ona lelei na suia ai le auaunaga i le lautele lea na faatinoina i Isaraelu, ma aiseā?

⁵ Na faaaogā e le aposetolo o Paulo se upu Eleni e fesootaʻi atu i le lei·tour·giʹa i le faasino atu i ositaulaga a Isaraelu. Na ia faapea mai: “Ua tutū foi ositaulaga uma ua [“faia le auaunaga i le lautele,” NW] i lea aso ma lea aso [se ituaiga o lei·tour·giʹa], o loo avatu soo ia lava taulaga.” (Eperu 10:11) Sa faia e ositaulaga o sā Levī se auaunaga i le lautele e sili ona tāua i Isaraelu. Na latou aʻoaʻo atu le Tulafono a le Atua ma ofoina atu taulaga ia na ufiufi ai agasala a tagata. (2 Nofoaiga a Tupu 15:3; Malaki 2:7) Pe a usitaia e ositaulaga ma tagata le Tulafono a Ieova, ona iai lea i le nuu māfuaaga e olioli ai.—Teuteronome 16:15.

⁶ Sa avea o se faaeaga moni mo ositaulaga Isaraelu le faia o la latou auaunaga i le lautele e tusa ai ma le Tulafono, peitaʻi na oo ina mou atu le aogā o a latou auaunaga ina ua teena Isaraelu talu ai le lē faamaoni. (Mataio 21:43) Na fuafua e Ieova se mea e sili atu ona lelei—le auaunaga i le lautele lea sa faatino e Iesu, le Ositaulaga Sili. Tatou te faitau e uiga ia te ia e faapea: “O ia ua tumau e faavavau, o le mea lea ua i ai ia te ia le faiva o ositaulaga e tumau pea; o le mea foi lea e mafai ai ia te ia ona faaola pea lava i e faalatalata atu i le Atua ona o ia, auā o loo soifua pea ia e fautua mo i latou.”—Eperu 7:24, 25, LF.

7. Aiseā ua aumaia ai e le auaunaga i le lautele a Iesu ni aogā e lē mafaatusalia?

⁷ E faaauau pea ona avea Iesu ma ositaulaga e faavavau, e aunoa ma nisi e sosoo atu ia te ia. O lea, e na o ia lava e mafai ona faaolaina atoatoa tagata. Na te faatinoina lena auaunaga i le lautele e lē mafaatusalia, e lē i se malumalu na faia e tagata, ae i le malumalu faafaatusa, le faatulagaga sili a Ieova mo le tapuaʻiga lea na amata ona faagaoioia i le 29 T.A. O loo auauna nei Iesu i le Mea e Sili ona Paia o lena malumalu, i le lagi. O ia “o le auauna [“i le lautele,” NW] [lei·tour·gosʹ] i le mea paia, ma le fale fetafai moni, sa faatuina e le Alii [Ieova], a e le o tagata.” (Eperu 8:2; 9:11, 12) E ui lava ina iai Iesu i se tulaga sili ona maualuga, ae o loo avea pea o ia o se “auauna i le lautele.” E na te faaaogā lana pule maualuga e foaʻi atu ai, ae lē o le aveesea mai o mea. O le ituaiga o foaʻi atu lena ua ia mauaina ai le olioli. O se vaega o “le olioli sa tuu i ona luma” ma na faamalosia ai o ia e onosaia lona soifuaga a o iai i le lalolagi.—Eperu 12:2.

8. Na faapefea ona faatino e Iesu se auaunaga i le lautele e suia ai le feagaiga o le Tulafono?

⁸ E iai foʻi se isi vala o le auaunaga i le lautele a Iesu. Na tusi mai Paulo e faapea: “Ua maua e [Iesu] le faiva e sili, e pei ona faia o ia ma puluvaga o le feagaiga e sili ona lelei, o le ua faamauina i mea na folafolaina e sili ona lelei.” (Eperu 8:6) Na puluvagaina e Mose le feagaiga lea na avea ma faavae o le faiā a Isaraelu ma Ieova. (Esoto 19:4, 5) Sa puluvagaina e Iesu se feagaiga fou, lea na mafai ai ona fanau mai se nuu fou, “le Isaraelu [a] le Atua,” ua faia aʻe i Kerisiano faauuagagaina mai atunuu e tele. (Kalatia 6:16; Eperu 8:8, 13; Faaaliga 5:9, 10) Maʻeu sea auaunaga i le lautele na sili ona lelei! Maʻeu so tatou fiafia e faamasani atu ia Iesu, le auauna i le lautele o lē e mafai ona ala atu ai la tatou tapuaʻiga e taliaina e Ieova!—Ioane 14:6.

E Faatino Foʻi e Kerisiano le Auaunaga i le Lautele

9, 10. O ā nisi ituaiga o auaunaga i le lautele ua faatino e Kerisiano?

⁹ E leai lava se tagata e mafai ona ia faatinoina se auaunaga i le lautele e silisili e pei ona faia e Iesu. Ae peitaʻi, pe a maua e Kerisiano faauuina lo latou taui faalelagi, ona latou iai lea faatasi ma Iesu ma auai faatasi i lana auaunaga i le lautele e avea o ni tupu ma ositaulaga i le lagi. (Faaaliga 20:6; 22:1-5) Peitaʻi, e faia foʻi e Kerisiano i le lalolagi se auaunaga i le lautele, ma ua latou olioli tele ai i le faia faapea. Mo se faaaʻoaʻoga, ina ua lē lava meaʻai i Palesitina, sa avatu e le aposetolo o Paulo ni meaalofa tauofo mai uso i Europa e fesoasoani ai i le faamāmāina o mafatiaga o Kerisiano Iutaia sa iai i Iutaia. O se auaunaga lena i le lautele. (Roma 15:27; 2 Korinito 9:12) I aso nei, o loo fiafia Kerisiano e faia se auaunaga faapena, i le  tuuina atu o se fesoasoani vave pe a aafia o latou uso i mafatiaga, i mala faalenatura, po o isi mala.—Faataoto 14:21.

¹⁰ Sa taʻua foʻi e Paulo le isi auaunaga i le lautele ina ua ia tusi atu: “Afai foi e faamaligiina loʻu toto i luga o le taulaga, o le ofoina atu lea o lo outou faatuatua, ou te olioli ai, tatou te olioli faatasi foi ma outou uma lava.” (Filipi 2:17, LF ) O le galuega mamafa sa fai e Paulo mo le lelei o Kerisiano i Filipi sa avea o se auaunaga i le lautele na faia i le alofa ma le naunautaʻi. E faapena foʻi se auaunaga i le lautele ua faia i aso nei, aemaise lava e pei ona faia e Kerisiano faauuina, o ē o loo auauna o se “auauna faamaoni ma le mafaufau,” o loo faasoasoaina mai meaʻai faaleagaga i ona itu aso e tatau ai. (Mataio 24:45-47) E lē gata i lea, i le avea ma se vaega, o i latou nei o “le au ositaulaga paia,” ua tofia “e avatu taulaga faaleagaga e mālie i le Atua ona o Iesu Keriso” ma ia “taʻutaʻu atu ana galuega lelei—o le na valaau ia te [i latou] nai le pouliuli e oo i lona lava malamalama e matuā ofo ai.” (1 Peteru 2:5, 9, LF) I lo latou pei o Paulo, latou te olioli i na faaeaga e tusa pe peiseai ua ‘faamaligiina ai o latou lava toto’ i le faataunuuina o o latou tiute tauave. Ma ua aufaatasi atu i ai a latou aumea o “isi mamoe” ma lagolagoina i latou i le galuega o le taʻuina atu i tagata mea e uiga ia Ieova ma ana fuafuaga. * (Ioane 10:16; Mataio 24:14) Maʻeu se auaunaga i le lautele e sili ona lelei ma olioli ai!—Salamo 107:21, 22.

Tuuina Atu le Auaunaga Paia

11. Na faapefea ona saunia e le perofeta fafine o Ana se faaaʻoaʻoga lelei mo Kerisiano uma?

¹¹ O le isi upu Eleni e fesootaʻi mai i la tatou tapuaʻiga o le la·treiʹa, ua faaliliuina i le New World Translation e faapea o le “auaunaga paia.” O le auaunaga paia e faasino atu i gaoioiga tau tapuaʻiga. Mo se faaaʻoaʻoga, ua faamatalaina le perofeta fafine o Ana ua 84 ona tausaga ma ua oti lana tane e faapea “e lei alu ese ia i le malumalu, a ua auauna o ia i le Atua [o se upu Eleni e fesootaʻi atu i le la·treiʹa] i anapogi ma talosaga i le ao ma le po.” (Luka 2:36, 37) Sa tapuaʻi atu e lē aunoa Ana ia Ieova. O ia o se faaaʻoaʻoga lelei mo i tatou uma—o ē talavou ma ē matutua, o alii atoa ma tamaʻitaʻi. E pei lava ona tatalo naunautaʻi Ana ia Ieova ma tapuaʻi atu e lē aunoa ia te ia i le malumalu, e faapena foʻi i la tatou auaunaga paia ona aofia ai le tatalo ma le auai i sauniga.—Roma 12:12; Eperu 10:24, 25.

12. O le ā se vala tāua o la tatou auaunaga paia, ma ua faapefea ona avea foʻi o se auaunaga i le lautele?

¹² Na taʻua e le aposetolo o Paulo se vala tāua o la tatou auaunaga paia ina ua ia tusi mai: “Ua silafia mai e le Atua, o ia ou te auauna i ai i loʻu agaga, i le tala lelei i lona Alo, e le aunoa ona ou taʻutaʻua outou.” (Roma 1:9) Ioe, o le talaʻia o le tala lelei e lē gata o se auaunaga i le lautele ia i latou o faalogologo i ai ae o se gaoioiga foʻi tau i le tapuaʻiga ia Ieova le Atua. Pe tatou te maua se tasi e talilelei mai pe leai, ae o le galuega talaʻi o se auaunaga paia ua tuuina atu ia Ieova. O lo tatou taumafai malosi e taʻu atu i isi uiga lelei ma fuafuaga aogā a lo tatou Tamā pele faalelagi e mautinoa lava le aumaia ai ia i tatou o le olioli sili.—Salamo 71:23.

O Fea Tatou te Faia ai le Auaunaga Paia?

13. O le ā le faamoemoe o i latou o ē ua faia le auaunaga paia i le lotoā pito i totonu o le malumalu faaleagaga o Ieova, ma o ai o loo olioli faatasi ma i latou?

¹³ Na tusi atu Paulo i Kerisiano faauuina: “Ua maua e i tatou le malo e le mafai ona luluina, ia tatou faafetai ai, tatou te auauna ai i le Atua ma le migao, ma le mataʻu ia fiafia mai ai o ia.” (Eperu 12:28) I le faatalitali ma le mautinoa ina ia fai mo  latou tofi le Malo, ua lē maluelue ai le faatuatua o ē faauuina a o latou tapuaʻi atu i Lē Silisili Ese. E na o i latou e mafai ona faia atu ai le auaunaga paia ia te ia i le vaega e Paia ma le lotoā pito i totonu o le malumalu faaleagaga o Ieova, ma ua latou faatalitalia ma le naunautaʻi le auauna faatasi ma Iesu i le Mea e Sili Ona Paia, o le lagi lava lea. O a latou aumea, le vasega o isi mamoe, ua olioli faatasi ma i latou i lo latou faamoemoe ofoofogia.—Eperu 6:19, 20; 10:19-22.

14. E faapefea ona manuia le motu o tagata e toʻatele i le auaunaga i le lautele a Iesu?

¹⁴ Ae faapefea i isi mamoe? E pei ona muaʻi vaaia e le aposetolo o Ioane, ua aliali mai se motu o tagata e toʻatele o i latou i nei aso e gata ai, ma “ua ta foi o latou ofu, ma ua faasinasinaina o latou ofu i le toto o le Tamai mamoe.” (Faaaliga 7:14) O lona uiga, i le pei o o latou uso tapuaʻi faauuina, ua latou faaalia le faatuatua i le auaunaga i le lautele a Iesu, le ofoina atu o lona soifua faaletagata lelei atoatoa mo le fanau a tagata. Ua manuia foʻi isi mamoe i le auaunaga i le lautele a Iesu e ala i lo latou ‘taofi mau i le feagaiga a Ieova.’ (Isaia 56:6) E leai, e lē o i latou o se vaega i le feagaiga fou, ae ua latou taofimau i ai e ala i le usiusitai atu i tulafono o lena feagaiga ma lagolagosua i faatulagaga o loo faia mai ai. Ua latou auaufaatasi ma le Isaraelu a le Atua, e tasi le laoʻai faaleagaga o loo taumamafa faatasi ai i latou ma galulue soosoo tauʻau ma ona sui, i le vivii atu i le Atua i luma o le lautele ma ofoina atu taulaga faaleagaga e fiafia i ai o ia.—Eperu 13:15.

15. O fea o loo faia ai e le motu o tagata e toʻatele le auaunaga paia, ma ua faapefea ona aafia i latou i lenei faamanuiaga?

¹⁵ O lea la, ua vaaia le motu o tagata e toʻatele “o loo tutū i latou i luma o le nofoālii ma luma o le Tamai Mamoe, ua oofu i latou i ofu sisina.” E lē gata i lea, “ua latou i luma . . . o le nofoālii o le Atua, ua latou auauna foi ia te ia i lona malumalu i le ao ma le po; o lē tietie foi i le nofoālii e malutia ai i latou.” (Faaaliga 7:9, 15, LF) I Isaraelu, sa tapuaʻi ai tagata liulotu i le lotoā i fafo o le malumalu o Solomona. I se uiga talitutusa, o loo tapuaʻi atu le motu o tagata e toʻatele ia Ieova i le lotoā  i fafo o lona malumalu faaleagaga. O le auauna atu iinā ua latou olioli ai. (Salamo 122:1) E tusa lava pe oo ina maua e le tagata mulimuli o a latou aumea faauuina lona tofi faalelagi, o le a faaauau pea ona latou faia le auaunaga paia ia Ieova i le avea ma ona tagata.—Faaaliga 21:3.

Le Auaunaga Paia e Lē Taliaina

16. O ā lapataʻiga ua tuuina mai e faatatau i le auaunaga paia?

¹⁶ I aso o Isaraelu anamua, sa tatau ai ona faia le auaunaga paia ina ia ōgatusa ma tulafono a Ieova. (Esoto 30:9; Levitiko 10:1, 2) E faapena foʻi i aso nei, e iai manaʻoga e tatau ona tausia pe afai tatou te mananaʻo ia talia e Ieova la tatou auaunaga paia. O le pogai lena na tusi atu ai Paulo i uso i Kolose: “O i maua foi ma te lei mapu ai lava i le tatalo mo outou, talu le aso na ma faalogologo ai, ma te aioi atu foi ina ia atoatoa ona outou iloa lelei o lona finagalo i le poto uma atoa ma le mafaufau faaleagaga; ia outou savavali e tusa ma [Ieova], ina ia fiafia mai o ia ia te outou i mea uma, ma ia outou fua mai galuega lelei uma lava, ma ia tupu pea lo outou iloa lelei o le Atua.” (Kolose 1:9, 10) E lē o ia i tatou se pule e filifilia ai le auala e tapuaʻi atu ai i le Atua. E matuā tāua le iai o le poto saʻo faale-Tusi Paia, le malamalamaga faaleagaga, ma le atamai faale-Atua. Pe a aunoa ma lea, e mafai ona matuā mataʻutia se iʻuga e oo i ai.

17. (a) Na faapefea ona faaleagaina le auaunaga paia i aso o Mose? (e) E faapefea ona ono taʻitaʻia sesē le auaunaga paia i aso nei?

¹⁷ Seʻi manatua le fanauga a Isaraelu i aso o Mose. Tatou te faitau ai e faapea: “Ona liliu ese lea o le Atua, ma tuu atu ia te i latou e auauna i ʻau o le lagi.” (Galuega 7:42) Na vaaia e na tagata Isaraelu galuega mamana a Ieova sa faia mo i latou. Peitaʻi, na latou liliu atu i isi atua ina ua latou manatu faapea o le a latou maua ai iinā se lelei. Sa latou leʻi faamaoni, ma o le faamaoni o se mea e tatau lava ona iai pe afai tatou te mananaʻo e faafiafiaina le Atua i la tatou auaunaga paia. (Salamo 18:25) E moni, e toʻalaiti i latou i aso nei o le a liliu ese mai ia Ieova ae tapuaʻi atu i fetu ma tamaʻi povi auro, peitaʻi e iai foʻi isi ituaiga o ifoga tupua. Na lapataʻi mai Iesu e faatatau i le auauna atu i “oa,” ma na taʻua e Paulo le matapeʻapeʻa o le ifo i tupua. (Mataio 6:24, LF; Kolose 3:5) Na faasilisilia e Satani o ia lava e pei o se atua. (2 Korinito 4:4) O ituaiga o ifoga tupua na ua taatele ma ua avea ma mailei. Mo se faaaʻoaʻoga, seʻi manatu i se tasi e faapea mai o loo mulimuli atu ia Iesu ae o loo avea mona sini moni i le olaga le fia mauʻoa, pe o loo faalagolago moni atu ia te ia lava ma ona lava manatu. O ai moni lava o loo ia auauna atu i ai? O le ā se eseesega o ia mai tagata Iutaia i aso o Isaia o ē na tautō i le suafa o Ieova ae na latou avatu le viiga i tupua lē mamā ona o ana galuega mamana?—Isaia 48:1, 5.

18. Ua faapefea ona sesē le faatinoina o le auaunaga paia i aso ua mavae ma aso nei?

 ¹⁸ Na lapataʻi mai foʻi Iesu: “E oo lava i le aso e manatu ai se na te fasioti ia te outou, ua na faia le taulaga i le Atua.” (Ioane 16:2) E mautinoa, sa mafaufau Saulo, o lē na avea ma aposetolo o Paulo faapea sa ia auauna atu i le Atua ina ua ia ‘loto atu i le fasiotia o Setefano’ ma ‘faamataʻu atu ma le fia fasioti i le au soo o le Alii.’ (Galuega 8:1; 9:1) I aso nei, e iai nisi tagata o loo faia fasiotiga tagata i le vā o ituaiga na tupuga mai ai, ma ua latou faapea mai foʻi o loo tapuaʻi atu i le Atua. E toʻatele tagata ua faapea mai e tapuaʻi i le Atua, ae o la latou tapuaʻiga o loo taulaʻi moni atu lava i atua o le lotonuu, le manatu faapito i le ituaiga na tupuga mai ai, le tamaoaiga, le tagata lava ia, po o isi lava atua.

19. (a) E ao faapefea ona tatou manatu i la tatou auaunaga paia? (e) O le ā le ituaiga o auaunaga paia o le a aumaia ia i tatou le olioli?

¹⁹ Na fetalai mai Iesu: “E te ifo atu i le Alii lou Atua, ua na o ia lava e te auauna i ai.” (Mataio 4:10) Sa fetalai atu o ia ia Satani, ae maʻeu le matuā tāua pe a utagia e i tatou uma ana fetalaiga! O le faia o le auaunaga paia i le Alii Pule Silisili Ese o le vateatea aoao o se faaeaga sili ona maualuga ma paia. Ma o le ā e mafai ona fai atu ai e faatatau i le faatinoina o le auaunaga i le lautele lea e fesootaʻi mai i la tatou tapuaʻiga? O le faia o lenei auaunaga mo o tatou uso a tagata o se galuega e olioli ai ma aumaia ai le fiafiaga sili. (Salamo 41:1, 2; 59:16) Peitaʻi, o lena auaunaga e faatoʻā aumaia ai le fiafiaga moni pe a ofoina atu ma le lotoatoa ma i le auala saʻo. O ai o loo tapuaʻi moni atu ma le talafeagai i le Atua? O le auaunaga paia a ai e taliaina e Ieova? E mafai ona tatou taliina na fesili pe afai tatou te talanoaina le upu lona tolu a le Tusi Paia lea e fesootaʻi mai i la tatou tapuaʻiga. O le a tatou talanoaina lena upu i le mataupu o loo sosoo mai.

[Faamatalaga pito i lalo]

O le a Faapefea Ona E Tali?

• O le ā le auaunaga sili i le lautele sa faatino e Iesu?

• O le ā le auaunaga i le lautele o loo faatino e Kerisiano?

• O le ā le auaunaga paia faa-Kerisiano, ma o fea o loo faatinoina ai?

• O le ā e ao ona tatou mauaina pe afai tatou te mananaʻo ia taliaina e le Atua la tatou auaunaga paia?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Faamatalaga i le itulau 10]

E maua e mātua le olioli tele i le foaʻi atu

[Faamatalaga i le itulau 13]

E faia e Kerisiano le auaunaga i le lautele pe a latou fesoasoani i isi ma folafola atu le tala lelei

[Faamatalaga i le itulau 14]

Tatou te manaʻomia le poto saʻo ma le malamalama ina ia mautinoa ai e talia e le Atua la tatou auaunaga paia