Ia Gaua‘i ma le Faamaoni i le Pulega a le Atua
Ia Gauaʻi ma le Faamaoni i le Pulega a le Atua
“Auā o Ieova o lo tatou faamasino ia, o Ieova o lo tatou fai tulafono, o Ieova o lo tatou tupu.”—ISAIA 33:22.
1. O ā vala sa tutasi ai Isaraelu anamua na i lo isi nuu?
O LE 1513 T.L.M., na faavae ai le nuu o Isaraelu. I le taimi lenā, sa leai se aai laumua, leai se laueleele faapitoa, ma e leai foʻi se tupu vaaia. O ona tagatānuu sa avea muamua ma pologa. Peitaʻi, sa iai foʻi se isi auala sa tutasi ai lenā nuu fou. Sa avea Ieova le Atua ma o latou Faamasino lē vaaia, o le Faitulafono, ma o lo latou Tupu. (Esoto 19:5, 6; Isaia 33:22) E leai se isi nuu na mafai ona latou maua lenā tulaga!
2. O le ā le fesili ua lāgā e faatatau i le auala sa faamaopoopo ai Isaraelu, ma aiseā e tāua ai le tali iā i tatou?
2 Talu ai o Ieova o le Atua maopoopo, ma o le Atua foʻi o le filemu, tatou te faatalitalia ai la so o se nuu lava na te pulea e ao ona matuā maopoopo lelei. (1 Korinito 14:33) O le tulaga moni lava lenā sa iai Isaraelu. Peitaʻi e faapefea e se faalapotopotoga vaaia faalelalolagi, ona faatautaia mai e se Atua e lē vaaia? O le a aogā mo i tatou ona iloiloina le auala sa pulea ai e Ieova lenā nuu anamua, ma mātauina faapitoa lava pe faapefea i le auala na ia pulea ai Isaraelu ona faamatilatila ai le tāua o le gauaʻi ma le faamaoni i le pulega a le Atua.
Le Auala na Pulea ai Isaraelu Anamua
3. O ā fuafuaga aogā sa faia e Ieova mo le taʻitaʻia o ona tagata?
3 E ui lava sa avea Ieova ma Tupu lē vaaia o Isaraelu, ae sa ia tofia foʻi tane faamaoni e avea ma ona sui vaaia. Sa iai i latou na avea ma alii, o ulu o aiga, ma toeaina sa auauna i le nuu i le avea ma faitulafono ma faamasino. (Esoto 18:25, 26; Teuteronome 1:15) Peitaʻi, e lē tatau ona tatou manatu e faapea e mafai e nei tane tofia ona faamasino mataupu ma le lē masesē i le faautauta ma le malamalama e aunoa ma le taʻitaʻiga tau atua. O i latou o tane lē lelei atoatoa, ma e lē mafai ona latou iloa le mea o i loto o a latou aumea tapuaʻi. Peitaʻi, e mafai lava e faamasino matataʻu i le Atua ona avatu fautuaga aogā i a latou aumea talitonu auā sa faavae i Tulafono a Ieova.—Teuteronome 19:15; Salamo 119:97-100.
4. O le ā le faanaunauga sa naunau faamasino faamaoni o Isaraelu e ʻalofia, ma aiseā?
4 Peitaʻi, e sili atu mea sa manaʻomia i le avea ai ma faamasino na i lo le iloaina o le Tulafono. Talu ai lo latou lē lelei atoatoa, sa tatau i toeaina Teuteronome 1:16, 17.
ona mataala e teena so o so latou lava faanaunauga e oso aʻe—e pei o le manatu faapito, faailogatagata, ma le matapeʻapeʻa—lea e ono faasesē ai la latou faamasinoga. Na taʻu atu e Mose iā i latou: “Aua tou te faailogaina se tasi i le faamasinoga; e pei ona outou faalogologo i le tagata nuu ia faapea foi i le alii; aua lava tou te fefefe i tagata, auā o le faamasinoga o i lo outou Atua lea.” Ioe, o faamasino Isaraelu sa faamasino mo le Atua. Maʻeu se faaeaga faamamaluina sa iai!—5. E faaopoopo i le faatulagaina o faamasino, o ā isi sauniuniga sa faia e Ieova mo le tausiaina o ona tagata?
5 Sa faia e Ieova isi sauniuniga mo le tausiaina o manaʻoga faaleagaga o ona tagata. E oo lava a o latou leʻi taunuu i le Nuu o le Folafolaga, sa ia faatonu i latou e fausia le falefetāfaʻi, le ogatotonu o le tapuaʻiga moni. Sa ia faatulagaina foʻi le faiva faaositaulaga e aʻoaʻoina atu le Tulafono, ma ofo atu taulaga e faia i manu, ma ia faamū mea manogi i le taeao ma le afiafi. Sa faatūina e le Atua le uso matua o Mose, o Arona, e avea ma uluaʻi ositaulaga sili o Isaraelu ae tofia atalii o Arona e fesoasoani i lo latou tamā i ona tiute.—Esoto 28:1; Numera 3:10; 2 Nofoaiga a Tupu 13:10, 11.
6, 7. (a) O le ā le faiā sa iai i le va o ositaulaga ma ē e lē o ni ositaulaga o le ituaiga o sa Levī? (e) O le ā le lesona e mafai ona tatou aʻoaʻoina mai i le mea moni e faapea sa faia e sa Levī le tele o isi gaoioiga? (Kolose 3:23)
6 O le tausia o manaʻoga faaleagaga mo le faitau miliona o tagata, o se galuega tele, ma e lē toʻatele ni ositaulaga sa iai. O lea la sa fai ai le fuafuaga e fesoasoani iā i latou ia nisi mai i le ituaiga o sa Levī. Na taʻu atu e Ieova iā Mose e faapea: “E te avatua sa Levī ia Arona ma ona atalii; ua matuā avatua lava i latou ia te ia ai le fanauga a Isaraelu.”—Numera 3:9, 39.
7 Sa lelei ona faamaopoopoina sa Levī. Sa vaevaeina i latou e tusa ai o ʻauaiga e tolu o—sa Keresomā, o sa Koatō, ma sa Merarī—sa tofu le ituaiga ma le galuega na tofia atu e fai. (Numera 3:14-17, 23-37) O nisi tofiga sa foliga mai e sili atu ona tāua na i lo isi, peitaʻi sa manaʻomia uma lava. O le galuega a tagata sa Koatō o sa Levī sa manaʻomia ai ona latou iai i tafatafa o le ato laau paia o le feagaiga atoa ma meafale o le fale fetafaʻi. Peitaʻi, o sa Levī uma lava, pe o se sa Koatō pe leai, sa latou olioli i faaeaga ofoofogia. (Numera 1:51, 53) E faanoanoa lava, ona sa leʻi talisapaia e nisi o latou tofiga. Na i lo le gauaʻi ma le faamaoni i le pulega a le Atua, na iʻu ina lē faamalieina ai i latou ae amata ona faamaualuga, fia taʻutaʻua, ma le mataʻua. O se tasi o i latou na o le sa Levī e igoa iā Koru.
“Tou te Mananao ea Atoa ma le Faiva o le Ositaulaga?”
8. (a) O ai Koru? (e) O le ā atonu na faapogaia ai Koru e amata ona vaai faaletagata i le faiva faaositaulaga?
8 O Koru e lē o le ulu lenā o le ituaiga o Levi, e lē o le ulu foʻi o le ʻauaiga o sa Keresomā. (Numera 3:30, 32) Peitaʻi, o ia o se alii faaaloalogia i Isaraelu. Atonu o le faatinoina o tiute o Koru sa maua ai se fesootaʻiga vavalalata ma Arona ma ona atalii. (Numera 4:18, 19) Talu ai sa ia vaai tino i le lē lelei atoatoa o nei tane, e lē taumatea sa manatu Koru faapea: ‘O nei ositaulaga e lē lelei atoatoa, ae o lea e faatalitalia aʻu ia ou usiusitai i ai! E leʻi mamao tele atu na fai ai e Arona le tamaʻi povi auro. O le tapuaʻi atu i lenā tamaʻi povi auro na faapogaia ai o tatou tagata e ifo i tupua. O lea ua avea nei Arona le uso o Mose ma ositaulaga sili! Ua fai faaituau! Ae faapefea atalii o Arona o Natapu ma Aviu? O le mea moni lava ia, sa la faaalia se matuā lē faaaloalo i o la faaeaga na auauna ai ma na māfua ai ona fasiotia i laʻua e Ieova!’ * (Esoto 32:1-5; Levitiko 10:1, 2) Po o ā lava mafaufauga sa iai iā Koru, e manino mai sa manatu faaletagata o ia i le faiva faaositaulaga. Na taʻitaʻia atu ai o ia e fouvale faasaga iā Mose ma Arona, ae i le tulaga saʻo lava, na fouvale faasaga iā Ieova.—1 Samuelu 15:23; Iakopo 1:14, 15.
9, 10. O le ā le tuuaʻiga sa faia e Koru ma ē na latou fouvale faasaga iā Mose, ae aiseā sa tatau ai ona latou iloa lelei le mea e ao ona fai?
9 Ona o ia o se tane e telē lana taaʻiga, e leʻi faigatā iā Koru ona aoao mai isi o ē sa tutusa o latou manatu. O ia ma Tatano ma Apiramo, na latou maua le 250 isi e ʻau i lona manatu—o i latou uma o alii o le faapotopotoga. Na latou faalatalata uma atu iā Mose ma Arona ma faapea atu: “Ua paia le faapotopotoga uma lava, o loo ia te i latou foi o Ieova, o lenei, se a ea le mea ua oulua faasili ai oulua i le faapotopotoga a Ieova?”—Numera 16:1-3.
10 Pe a fua atu i mea ua uma ona latou iloa, sa lē tatau lava ona latou luʻia le pule a Mose. E leʻi mamao tele muamua atu, sa faia ai e Arona ma Miriama le mea lava lenā o le luʻia o le pule a Mose. Sa la faaaogāina faamatalaga e pei lava ona fai e Koru! E tusa ai o le Numera 12:1, 2, na la faapea atu: “Ua na o Mose ea ua fetalai mai ai Ieova? e le o i maua foi ea ua fetalai mai ai o ia?” Sa faafofoga mai Ieova. Na ia faatonu mai Mose, Arona, ma Miriama e potopoto atu i le faitotoʻa o le fale fetafaʻi o le faapotopotoga ina ia faailoa mai ai lē ua ia filifilia e fai ma taʻitaʻi. Na manino ma malamalama le finagalo o Ieova i lona fetalai mai: “Afai e ai se perofeta a Ieova o ia te outou, ou te faailoa aʻu e aʻu ia te ia i le faaaliga, ou te tautala atu ia te ia i le miti. A e le faapea laʻu auauna o Mose, o lē faamaoni i loʻu aiga uma lava.” Ina ua uma lenā, ona taia lea o Miriama mo sina taimi e Ieova i le lepela.—Numera 12:4-7, 10.
11. Sa faapefea ona taulimaina e Mose le tulaga sa aafia ai Koru?
11 Sa tatau ona iloa e Koru ma i latou na ʻau ma ia lenei mea na tupu. Sa leai se faamolemolega o lo latou fouvale. Peitaʻi, sa taumafai pea ma le onosai Mose e feutagaʻi ma i latou. Sa ia pulunaunauina i latou ina ia lotofaafetai i o latou faaeaga, i lona faapea atu: “Se mea itiiti ea ia te outou ina ua vavaeeseina outou e le Atua o Isaraelu i le faapotopotoga o Isaraelu, ina ia faalatalataina outou ia te ia?” Leai, e lē o “se mea itiiti”! E anoanoaʻi mea a sa Levī sa fai. O ā nisi mea latou te toe ono faanaunau i ai? O isi upu a Mose na sosoo ai na faaalia ai faanaunauga o o latou loto: “Tou te mananao ea atoa ma le faiva o le ositaulaga?” * (Numera 12:3; 16:9, 10) Sa faapefea ona gaoioi Ieova i lenei fouvale faasaga i le pule a le Atua?
Ua Faalaa Mai le Faamasino o Isaraelu
12. O le ā sa faalagolago i ai le faaauau pea o se faiā lelei a Isaraelu ma le Atua?
12 Ina ua tuu mai e Ieova le Tulafono iā Isaraelu, na ia taʻu atu i tagata afai latou te usiusitai, o le a avea i latou ma “nuu paia” ma e mafai ona faatumauina pea le paia o le nuu pe a latou talia faatulagaga a Ieova. (Esoto 19:5, 6) Ona sa manino le aliali mai o le fouvale i lumāmea, ua oo i le taimi ua tatau ai i le Faamasino ma le Faitulafono o Isaraelu ona faalaa mai! Na fai atu Mose iā Koru: “Ina o mai ia i luma o Ieova a taeao, o oe ma i latou uma o e ʻau faatasi ma oe, o oe, ma i latou, atoa foi ma Arona. Ia taitasi foi le tagata ma au mai lana salefu, ma avane i ai ni mea manogi, ma ia outou au mai taitasi e le tagata lana salefu i luma o Ieova, e lua selau ma le lima sefulu o salefu; o oe foi ma Arona ia taitasi ma lana salefu.”—Numera 16:16, 17.
13. (a) Aiseā na avea ai o se faamaualuga i le ʻautetee le ofo atu o mea manogi i luma o Ieova? (e) Sa faapefea ona feutagaʻi Ieova ma le ʻaufouvale?
13 E tusa ai o le Tulafono a le Atua, e na o ositaulaga e mafai ona ofoina mea manogi. A manatu la i le ofoina o mea manogi i luma o Ieova e sa Levī, o ē e lē o ni ositaulaga sa tatau lava ona faapogaia ai na tagata fouvale e faasaʻo o latou mafaufau. (Esoto 30:7; Numera 4:16) E leʻi oo se manatu faapena iā Koru ma ē na lagolagoina o ia! I le aso na sosoo ai na ia “faapotopotoina ai . . . le faapotopotoga uma lava i le faitotoa o le fale fetafai o le faapotopotoga e tetee ia [Mose ma Arona] te i laua.” Fai mai le faamatalaga: “Ona fetalai mai lea o Ieova ia Mose ma Arona, ua faapea mai, Ina vavae ese ia oulua i lenei faapotopotoga, seia ou faaumatia i latou e pei o se emo o le mata.” Peitaʻi sa faatoga atu Mose ma Arona ina ia laveaʻiina ola o tagata. Sa ioe iai Ieova i le la olega. Ae mo Koru ma ē na mulimuli iā te ia, “ua oo atu foi le afi mai ia Ieova, ua faaumatia ai ia tagata e toalua selau ma le toalima sefulu o e na avatu mea manogi e mu.”—Numera 16:19-22, 35. *
14. Aiseā sa faia ai ma le maumauaʻi e Ieova le gaoioiga faasaga i le faapotopotoga o Isaraelu?
14 O le mea e matuā ofo ai, o tagata Isaraelu o ē na vaai i le auala na feutagaʻi ai Ieova ma ē fouvale latou te leʻi aʻoaʻoina ai se lesona. “O le taeao na muimui ai le faapotopotoga uma o le fanauga a Isaraelu ia Mose ma Arona, ua faapea mai, Ua fasiotia e oulua le nuu o Ieova.” Sa ʻau tagata Isaraelu i tagata tetee! O le iʻuga, na iʻu ina muta le faapalepale o Ieova. Ua leai nei se isi—e oo lava iā Mose po o Arona—e mafai ona toe fautua i le taimi nei mo tagata. Na faapogaia e Ieova se mala e malaia ai le au lē usitai, “O i latou foi ua oti i le mala, o afe e tasi le sefulu ma le fa ma le fitu o selau, e faaopoopoina i e ua oti i le mea a Koru.”—Numera 16:41-49.
15. (a) O ā māfuaaga sa tatau ai i tagata Isaraelu ona talia e aunoa ma le faatalatū le taʻitaʻiga a Mose ma Arona? (e) O le ā ua aʻoaʻoina ai oe i lenei mea na tupu e faatatau iā Ieova?
15 Sa leʻi faigatā ona ono faasaoina mai ola o na tagata. Sa tatau lava ona faaaogā o latou tomai e mafaufau ai. Sa latou ono fesiligia i latou i fesili e pei o nei: ‘O ai sa o atu iā Farao e ui ina lamatia ai o la ola? O ai sa matuā maumauaʻi ina ia faasaʻolotoina Isaraelu? Na o ai e toʻatasi lea na valaaulia e alu aʻe i le Mauga o Horepa e talanoa faafesagaʻi ma le agelu a le Atua ina ua mavae le faasaoina mai o Isaraelu?’ E mautinoa lava o le talaaga mataʻina o Mose ma Arona sa faamaonia ai lo la alofa faamaoni iā Ieova atoa ma lo la alofa mo tagata. (Esoto 10:28; 19:24; 24:12-15) E leʻi faafiafiaina ai Ieova i le faaumatiaina o ē tetee. Peitaʻi, ina ua manino mai le maumauaʻi ai pea o tagata i lo latou fouvale, sa ia faia loa le gaoioiga maʻoti. (Esekielu 33:11) O nei mea uma na tutupu e matuā tāua lava mo i tatou i aso nei. Aiseā?
Le Mātauliaina o le Auala i Aso Nei
16. (a) O ā faamaoniga sa ono faatalitonuina ai tagata Iutaia i le uluaʻi senituri e faapea o Iesu o le sui o Ieova? (e) Aiseā na suia ai e Ieova le faiva faaositaulaga o sa Levī ma na suia i le ā?
16 I aso nei, ua iai se “nuu” fou lea ua avea Ieova ma o latou Faamasino, ma Faitulafono, ma Tupu lē vaaia. (Mataio 21:43) Na amata ona iai lenā “nuu” i le uluaʻi senituri T.A. E oo ane i le taimi lenā, ua suia le fale fetafaʻi sa iai i aso o Mose i se malumalu matagofie sa i Ierusalema, lea sa faaauau pea ona galulue ai le ʻau sa Levī. (Luka 1:5, 8, 9) Peitaʻi, i le tausaga e 29 T.A., na aliali mai ai le isi malumalu, o se malumalu faaleagaga, faatasi ai ma Iesu Keriso o le Ositaulaga Sili. (Eperu 9:9, 11) Na toe lāgā ai foʻi le fesili e faatatau i le pulega a le Atua. O ai o le a faaaogāina e Ieova e taʻitaʻia lenei “nuu” fou? Sa faamaonia e Iesu lona faamaoni aʻiaʻi i le Atua. Sa ia alofa i tagata. Sa ia faia foʻi le tele o faailoga ofoofogia. Peitaʻi, i le pei lava o o latou augātamā ūa maaa, o le toʻatele o sa Levī sa latou teena Iesu. (Mataio 26:63-68; Galuega 4:5, 6, 18; 5:17) Mulimuli ane, na suia ai e Ieova le faiva faaositaulaga o sa Levī i se isi faiva faaositaulaga e ese—o tupu ma ositaulaga. O loo faaauau pea lenā faiva o tupu ma ositaulaga e oo mai i aso nei.
17. (a) O le ā le vaega o loo faia aʻe ai tupu ma ositaulaga i aso nei? (e) O faapefea ona faaaogā e Ieova ia tupu ma ositaulaga?
17 O ai o faia aʻe ai nei tupu ma ositaulaga i aso nei? Na tali e le aposetolo o Peteru le fesili lenā i lana uluaʻi tusi faagaeeina. Na tusi atu Peteru i sui faauuina o le tino o Keriso e faapea: “A o outou o le tupulaga ua filifilia outou, o tupu ma ositaulaga, o le nuu paia, ma le nuu na faatauina mai e le Atua ina ia outou taʻutaʻu atu ana galuega lelei—o le na valaau ia te outou nai le pouliuli e oo i lona lava malamalama e matuā ofo ai.” (1 Peteru 2:9) E tusa ai o nei upu ua manino mai ai, i le avea ai o se vaega, o soo faauuina o Iesu e faia aʻe ai nei “tupu ma ositaulaga,” lea foʻi e taʻua e Peteru o “le nuu paia.” O i latou nei ua fai aʻe ai le auala lea ua faaaogā e Ieova e faaoo mai ai faatonuga ma le taʻitaʻiga faaleagaga i ona tagata.—Mataio 24:45-47.
18. O le ā le sootaga o loo iai i inā i le va o toeaina tofia ma tupu ma ositaulaga?
18 O loo fai ma sui o tupu ma ositaulaga ia toeaina tofia, i latou o loo auauna i tulaga maufaatuatuaina i faapotopotoga o tagata o Ieova i le lalolagi atoa. Aiseā? Auā e ala i lona agaga paia, ua tofia ai e Ieova toeaina i o latou tofiga. (Eperu 13:7, 17) E faapefea ona fai lenā mea?
19. E faapefea ona tofia toeaina e le agaga paia?
19 E ausia e nei tane matutua mea e manaʻomia o loo faatulaga mai i le Afioga a le Atua, o ni fua lea o le agaga. (1 Timoteo 3:1-7; Tito 1:5-9) O lea la, o le tofiaina o i latou e mafai ona fai atu na tofia e le agaga paia. (Galuega 20:28) E ao i tane matutua, po o toeaina, ona masani lelei i le Afioga a le Atua. E faapei lava o le Faamasino Sili o lē na tofia i latou, e ao foʻi i toeaina ona ʻinoʻino i so o se mea e ono faaituʻau ai le faamasinoga.—Teuteronome 10:17, 18.
20. O le ā e sili ona e faatāuaina e uiga i toeaina e galulue mamafa?
20 Na i lo le faatautee i la latou pule, tatou te talisapaia moni lava a tatou toeaina galulue mamafa! O lo latou talaaga o le galulue faamaoni, e masani lava e sili atu i le faitau sefulu o tausaga, e faagaeetia ai lo tatou talitonuina o i latou. Latou te sauniuni ma le faamaoni ma tauaaoina sauniga a le faapotopotoga, tatou te galulue soosootauʻau ma i latou i le talaʻia o le Mataio 24:14; Eperu 10:23, 25; 1 Peteru 5:2) E latou te asiasi mai iā i tatou pe a tatou mamaʻi ma faamāfanafana i tatou pe a tatou faavauvau. E latou te lagolagoina ma le faamaoni e aunoa ma se manatu faapito ia manaʻoga o le Malo. O loo i o latou luga le agaga o Ieova; latou te maua lona finagalo malie.—Kalatia 5:22, 23.
“tala lelei o le Malo,” ma latou te ofoina mai o fautuaga faale-Tusi Paia pe a tatou manaʻomia. (21. O le ā e ao ona manatu mamafa i ai toeaina, ma aiseā?
21 E moni e lē lelei atoatoa toeaina. O le iloaina o le mea e gata mai ai lo latou mafai, latou te lē taumafai ai e aliitaʻi i le lafu, “le tofi o le Atua.” Na i lo lenā, latou te manatu iā i latou o ‘e galulue mo le olioli o o latou uso.’ (1 Peteru 5:3; 2 Korinito 1:24) O nei toeaina lotomaulalo galulue mamafa e alolofa iā Ieova, ma ua latou iloa o le tele lava o lo latou faataʻitaʻi iā Ieova, o le tele foʻi lea o faamanuiaga latou te aumaia i le faapotopotoga. Ona o lo latou manatunatu faapea, e faaauau ai pea ona taumafai malosi e ati aʻe uiga faale-Atua e pei o le alofa, faapalepale, ma le onosai.
22. O faapefea i le toe autaluina o le faamatalaga e uiga iā Koru ona faamalosia ai lou faatuatua i le faalapotopotoga vaaia a Ieova?
22 Maʻeu lo tatou fiafia o loo iai i le avea o Ieova ma o tatou Pule lē vaaia, o Iesu Keriso e fai ma o tatou Ositaulaga Sili, o tupu ma ositaulaga faauuina e avea ma o tatou aʻoaʻo, ma tane matutua Kerisiano faamaoni e avea ma o tatou faipule! E ui lava e leai se faalapotopotoga e taʻitaʻia e tagata e mafai ona lelei atoatoa, ae tatou te fiafia ua mafai ona tatou auauna i le Atua faatasi ai ma aumea talitonu faamaoni, o ē o loo lolo atu ma le fiafia i le pulega a le Atua!
[Faamatalaga pito i lalo]
^ pala. 8 O isi atalii e toʻalua o Arona, o Eleasaro ma Itamaro, sa avea o ni faaaʻoaʻoga lelei i le la auaunaga iā Ieova.—Levitiko 10:6.
^ pala. 11 O aumea faatupu faalavelave a Koru, o Tatano ma Aperamo, e mai i le ituaiga o sa Reupena. I le iai i lea tulaga, e aliali mai la te leʻi tuʻinanau atu i le faiva faaositaulaga. I lo la tulaga, sa la teea le taʻitaʻiga a Mose atoa ma le mea moni e oo ane i lenā taimi, e leʻi faataunuuina lo la faanaunauga e fia ulu atu i le Nuu o le Folafolaga.—Numera 16:12-14.
^ pala. 13 I taimi o augātamā, o ulu o aiga taʻitasi sa fai ma sui o lana avā ma le fanau i luma o le Atua, e mafai foʻi ona ia ofoina atu mea manogi mo i latou. (Kenese 8:20; 46:1; Iopu 1:5) Peitaʻi, ina ua faavaeina le Tulafono, na tofia e Ieova ia tama tane o le aiga o Arona e fai ma ositaulaga latou te ofoina taulaga. E foliga mai e leʻi loto malilie le 250 o ē na fouvale e lagolago i lenei fetuunaʻiga i faatulagaga.
O le ā ua E Aʻoaʻoina?
• O ā sauniuniga alofa na faia e Ieova ina ia saunia ai le tausiga o tagata Isaraelu?
• Aiseā e leai ai se faamolemolega o le fouvale o Koru iā Mose ma Arona?
• O le ā le lesona o iai i inā mo i tatou i le auala na feutagaʻi ai Ieova ma ē e tetee?
• E faapefea ona tatou faaalia tatou te talisapaia faatulagaga a Ieova i aso nei?
[Fesili mo le Suʻesuʻega]
[Ata i le itulau 9]
Pe e te manatu ea i so o se tofiga i le auaunaga a Ieova o se faaeaga?
[Ata i le itulau 10]
“Se a ea le mea ua oulua faasili ai oulua i le faapotopotoga a Ieova?”
[Ata i le itulau 13]
E avea toeaina tofia ma sui o tupu ma ositaulaga