Olaga i se Nofoaga o Tagata Sulufaʻi

O LE ā se mea e oo i lou mafaufau pe a e faalogo i le faaupuga “nofoaga o tagata sulufaʻi”? Po ua e asiasi ea i se tasi o na nofoaga? E faapeʻī le tulaga moni o se tasi o na nofoaga?

I le taimi a o tusia lenei mataupu, e 13 nofoaga o tagata sulufaʻi na faatutūina i le vaega i sisifo o Tanzania. I le faataapeapeina i taua a tagata o le atunuu lava ia, e tusa ma le 500,000 tagata sulufaʻi mai isi atunuu o Aferika, na avatu i ai le fesoasoani a le malo o Tanzania, e ala i le felagolagomaʻi ma le Hai Komesina o Malo Aufaatasi mo Tagata Sulufaʻi (UNHCR). E faapeʻī le olaga i inā?

Taunuu i le Nofoaga

Ua faamatala mai e se teine talavou e igoa iā Kandida le mea na tupu ina ua latou taunuu atu ma lona aiga i ni nai tausaga ua mavae atu e faapea: “Na latou tuu mai iā i matou se pepa e maua fua ai meaʻai faatasi ma se numera faamaonia (ID), ma sa tofia lo matou aiga i le nofoaga o tagata sulufaʻi i Nyarugusu. I inā na matou maua ai se numera o le fale ma le numera o le auala lea matou te nonofo ai. Na faasino mai iā i matou le nofoaga e tā mai ai laau ma aumai ai vaovao e faaaogā i le fauina o si o matou tamaʻi fale. Sa matou faia piliki i le palapala. Na tuuina mai e le UNHCR iā i matou ni pepa iila lautetele, e ato ai lo matou fale. Sa o se galuega fitā ae na faafiafiaina i matou ina ua uma ona fauina si o matou tamaʻi fale.”

E taʻilua Aso Lulu ma faaaogā le pepa e maua fua ai meaʻai. Ua faamatala atili mai e Kandida e faapea: “E masani ona matou tutū i se laina umī i le faleoloa lea e tufatufa ai meaʻai e le UNHCR.”

O le ā le telē o le ʻaiga masani a le tagata e toʻatasi?

“E maua e le tagata e toʻatasi le tusa ma le 3 ipu falaoamata e fai i le sana, tasi le ipu o pi, 20 kalama o le falaoamata e fai i le soybean, 2 sipuni tetele o le gaʻo faimeaʻai, ma le 10 kalama o le masima. I nisi taimi e matou te maua ai foʻi se fasimoli atoa e tā ai lavalava lea e tatau ona faaaogā mo le masina atoa.”

Ae faapefea ia vai mamā? Pe e faigofie ona maua? Ua faapea mai se tamaʻitaʻi talavou e igoa  iā Riziki: “Ioe, e pamu mai le vai mai vaitafe e latalata ane e ala i oga paipa agaʻi atu i tane tetele e teu ai. E tuu le vailaau o le chlorine i le vaitafe a o leʻi pamuina mai i le tele o tane i nofoaga taʻitasi. Ae matou te taumafai pea lava e faapuna le vai a o leʻi inuina ina ia ʻalofia ai le maua i ni maʻi. E masani ona matou pisi mai lava i le taeao e oo i le pō i le asuina mai o vai ma le tatāina o o matou lavalava i nei tane vai. E na o le tasi lava ma le ʻafa pakete vai e mafai ona matou maua i le aso.”

Afai e te tiʻetiʻe faasolo atu i se tasi o nofoaga o tagata sulufaʻi, e mafai ona e iloa ai ia aʻoga faataʻitaʻi, aʻoga tulaga lua, ma aʻoga maualuga. Atonu e iai foʻi ni aʻoaʻoga mo tagata matutua i na nofoaga. E iai le ofisa o leoleo ma se ofisa o le malo i fafo atu o le nofoaga, e faamautinoa ai o loo malupuipuia ma saogalemu. Atonu e te vaaia ai foʻi se maketi telē ma le tele o tamaʻi faleoloa ia e mafai e tagata sulufaʻi ona faatau mai ai fualaau faisua, fualaau taumafamata, iʻa, moa, ma isi lava meaʻai masani. E ō mai foʻi tagata o le atunuu i na maketi mo a latou pisinisi. Ae o fea e maua ai e tagata sulufaʻi ia tupe e faatau ai ni mea latou te manaʻomia? O nisi e faia ni a latou tamaʻi togālaau ʻaina ma faatau atu fua i le maketi. O isi atonu e faatau atu nisi vaega o falaoamata po o pi ia latou te maua mai, o le auala lea e mafai ona maua mai ai ni aano o manu po o fualaau taumafamata. Ioe, e foliga mai lenei nofoaga o tagata sulufaʻi e pei o se nuu telē na i lo o se togalauapi. E masani lava ona vaaia ai nisi i le maketi o toē ma fiafia e pei lava o loo i o latou nuu moni.

 Afai e te afe i le falemaʻi, atonu o le a faamatala atu e se tasi o fomaʻi iā te oe e faapea, e iai ni nai falemaʻi laiti i le nofoaga o tagata sulufaʻi, o inā e togafitia ai maʻi e lē tigāina, ae o faalavelave faafuaseʻi ma maʻi tigāina e aumai i le falemaʻi. O le fale failele ma le potu e faafanau ai fafine i le falemaʻi, o le mea moni, e tāua, seʻi manatu la i le 48,000 o tagata sulufaʻi i se togalauapi, e lē taumatea e tusa ma le 250 pepe fou e fananau mai i le masina.

E Lelei Ona Fafagaina Faaleagaga

Atonu la o taumānatu Molimau a Ieova i le lalolagi atoa po o faapefea mai o latou uso faaleagaga o loo nonofo i na nofoaga i Tanzania. I lenā nofoaga atoa, e tusa ma le 1,200 i latou o loo faia aʻe ai faapotopotoga e 14, ma vaega e 3. O faapefea mai i latou?

O se tasi o mea muamua lava na faia e nei Kerisiano tuutoina ina ua latou ō mai i le nofoaga o tagata sulufaʻi, o le talosaga atu lea mo se fasi fanua e faatū ai se Maota o le Malo. Ua mafai ai i lenei mea ona iloa e le toʻatele o tagata sulufaʻi le mea e maua i ai Molimau, ma le mea e ō atu i ai mo a latou sauniga faalevaiaso. I le nofoaga o tagata sulufaʻi i Lugufu, e tusa ma le 659 Kerisiano maʻelegā o loo faia aʻe ai faapotopotoga e 7. I a latou sauniga i Aso Sa, e masani lava ona oo atu le aofaʻi o tagata e auai i nei faapotopotoga i le tusa ma le 1,700.

E maua foʻi e Molimau i nei nofoaga uma aogā mai fonotaga ma tauaofiaga tetele faa-Kerisiano. Ina ua faia le uluaʻi fonotaga itumalo i le nofoaga o tagata sulufaʻi i Lugufu, e 2,363 i latou na auai. Na fausia e Molimau se vai taʻele mo le papatisoga i fafo atu o le nofoaga o le tauaofiaga. O le vai taʻele, o se lua na eli i lalo o le eleele ma e ufiufi i se pepa iila telē e taofi ai le vai. Sa ō atu uso i uila vilivae ma laʻu mai vai mai se vaitafe e sili laʻitiiti ma le maila le mamao. Sa na o le lima kalone na mafai ona aumaia i le malaga e tasi, o lona uiga sa tele ni malaga na faia ina ia tumu ai le vai taʻele. Sa tutū sui papatiso i se laina i o latou laʻei onomea. E 56 i latou na papatisoina i le faatofuina i le vai. Na faamatala mai e se tasi faifeʻau faataimi atoa na faatalanoaina i le tauaofiaga e faapea, e tusa ma le 40 tagata eseese na latou suʻesuʻe i le Tusi Paia. O le toʻafā o ana tagata suʻesuʻe na papatisoina i lenā tauaofiaga.

 Ua fuafuaina e le ofisa o le lālā o Molimau a Ieova ina ia asiasia e lē aunoa e ovasia femalagaaʻi na nofoaga. Ua faapea mai se tasi o i latou: “E ese le maʻelegā o o tatou uso i le faiva. E telē la latou oganuu e talaʻi ai, ma i se tasi faapotopotoga, e faaalu ai e tagata taʻitoʻatasi le 34 itula i le faiva. O le toʻatele e latou te faia pe a ma le lima pe sili atu foʻi ni suʻesuʻega faale-Tusi Paia ma tagata lotofiafia. Na faapea mai se tasi paeonia [faifeʻau faataimi atoa], na te lē iloaina se isi oganuu e sili atu ona lelei na i lo lenei. E matuā talisapaia lava e tagata i nofoaga o tagata sulufaʻi a tatou lomiga.”

E faapefea ona oo atu ia lomiga faale-Tusi Paia i na nofoaga? E auina atu e le lālā ia lomiga e ala i nofoaafi i Kigoma, o se taulaga i le talafatai i sasaʻe o Lake Tanganyika. O inā e maua ai e uso ia lomiga ma fuafua ai loa e aauina atu i faapotopotoga. I nisi taimi, e latou te totogiina se pikiapu ma aauina atu ai e i latou lava ia lomiga i nofoaga uma. O lenei mea e alu ai le tolu pe fā aso i le uia o auala gaoā ma omoomo.

Fesoasoani i Mea Faaletino

Sa fesoasoani faapitoa atu lava ia Molimau a Ieova i Falani, Peleseuma ma Suisilani i tagata sulufaʻi i nei nofoaga. Sa asiasi atu nisi i nofoaga o tagata sulufaʻi i Tanzania, i le faamaoniga a le Ofisa o Mataupu o le Lotoifale ma le faalapotopotoga a le UNHCR. Ua aoaoina e Molimau i Europa le anoanoaʻi o susu e fai mai i le soybean, o lavalava, o seevae, api aʻoga ma fasimoli. I le ōgatasi ma le mataupu silisili o le Tusi Paia, ua foaʻi faameaalofa atu ai nei mea ina ia tufatufaina atu i tagata sulufaʻi uma: “O lenei, ia tatou agalelei, ia faatatau i mea e tutupu i lea aso ma lea aso, i tagata uma lava, aemaise i le aiga o le faatuatua.”—Kalatia 6:10.

Ona o le toʻatele o tagata sulufaʻi ua fesoasoani atu i ai, ua maua mai ai ni iʻuga e sili ona lelei i nei taumafaiga agalelei. Na faaalia le lotofaafetai o le Komiti o Nofoaga o Tagata Sulufaʻi i se tasi o nofoaga e faapea: “I le avea ma sui o a tatou nofoaga atoa, ua matou maua ai se faaeaga e avatu ai le faafetai tele mo gaoioiga agalelei ua faatolu ona faia e la outou faalapotopotoga . . . O lavalava, ua faasafua atu mo le 12,654 o tane, fafine, tamaiti, faapea pepe fou faatoʻā fananau mai o loo manaʻomia le fesoasoani . . . I le taimi nei, e 37,000 le aofaʻi o tagata sulufaʻi o loo aināina le nofoaga i Muyovozi. Pe a tuu faatasi, e 12,654 tagata na mafai ona fesoasoani atu i ai, po o le 34.2 pasene o le faitau aofaʻi.”

I se isi nofoaga, e taʻi tolu ofu na tuuina atu i tagata sulufaʻi e 12,382, ma i le isi nofoaga sa maua le faitau afe o tusi ma api aʻoga, e faaaogā i aʻoga maualuga ma aʻoga maualalo, ma i nofoaga e tausia ai tamaiti. Na faapea mai se alii ofisa o le UNHCR i se tasi o vaega: “E matou te matuā lotofaafetai ona o meaalofa tauofo na maua ua faamalieina ai manaʻoga sili o le anoanoaʻi o tagata i nofoaga o tagata sulufaʻi. O le isi uta na aauina mai talu ai nei, o pusa e lima o tusi aʻoga lea ua matou tufatufaina atu i le toʻatele o tagata sulufaʻi. . . . Faafetai tele lava.”

E oo lava i nusipepa a le atunuu, sa faamālō mai ona o fesoasoani na tuuina atu. Na faapea mai se tala tomua i le nusipepa o le Sunday News o Me 20, 2001: “O Loo Aumai Lavalava mo Tagata Sulufaʻi i Tanzania.” Na faapea mai se faaopoopoga iā Fepuari 10, 2002: “E matuā talisapaia e nofoaga o tagata sulufaʻi ia meaalofa tauofo talu ai ua lē o toe aʻoʻoga nisi o tamaiti ona ua leai ni lavalava, ae o lea ua toe ō i aʻoga.”

E Puapuagatia ae Lē Atuatuvale Ai

Mo le toʻatele o tagata sulufaʻi, e alu se tausaga o tau faamasani i le olaga fou i na nofoaga. E latou te ola i olaga faigofie. O loo faaaogā e Molimau a Ieova i nei nofoaga ia le tele o o latou taimi e talanoa atu ai i o latou tuaoi sulufaʻi, i le tala lelei e faamāfanafana ai mai le Afioga a le Atua, le Tusi Paia. E latou te faamatala atu e uiga i se lalolagi fou “o le a tuʻi ai [e tagata uma] a latou pelu e fai ma uʻamea o suōtosina, o latou tao foʻi e fai ma polo teu vine; e lē sii atu foʻi le pelu e le tasi nuu i le tasi nuu, latou te lē toe aʻoaʻo foʻi i taua.” Ona “taʻitasi [lea] ma nofo [le tagata] i lalo o lona vine, ma lalo o lona mati; e leai foi se na te faamataʻu mai; auā ua faapea ona tulei mai ai le siʻufofoga o Ieova o ʻau.” Ma le mautinoa lava, o le faamanuia a Ieova, o le a lē toe iai ai ni nofoaga o tagata sulufaʻi i lenei lalolagi.—Mika 4:3, 4; Salamo 46:9.

[Ata i le itulau 8]

O fale i le togalauapi i Nduta

[Ata i le itulau 10]

Maota o le Malo i Lukole (taumatau) Papatisoga i Lugufu (pito i lalo)

[Ata i le itulau 10]

Tauaofiaga Itumalo i le nofoaga i Lugufu