O se “Auauna” e Faamaoni ma Mafaufau
O se “Auauna” e Faamaoni ma Mafaufau
“O ai foʻi le auauna faamaoni ma le mafaufau, ua tofia e lona alii e pule i ana auauna?”—MATAIO 24:45.
1, 2. Aiseā e tāua ai lo tatou mauaina e lē aunoa o taumafa faaleagaga i aso nei?
I LE aoauli o le Aso Lua Nisani 11, 33 T.A., na lāgā ai e soo o Iesu se fesili e iai sona uiga loloto mo i tatou i aso nei. Na latou fesili atu iā te ia: “Pe se ā foʻi le faailoga o lou maliu mai, ma le gataaga o le lalolagi?” I lana tali atu, na taʻua ai e Iesu se valoaga mataʻina. Na ia fetalai i se vaitaimi mataʻutia o faiga taua, oge, mafuiʻe ma faamaʻi. O na mea uma o le “amataga ia o puapuaga.” O le a faasolo ina matuā leaga tulaga o mea. Pagā se vaaiga e mataʻu ai!—Mataio 24:3, 7, 8, 15-22; Luka 21:10, 11.
2 Talu mai le 1914, na faataunuuina ai le tele o vala o le valoaga a Iesu. Ua matuā faateleina ia “puapuaga” i le fanau a tagata. Peitaʻi, e lē o se mea e matataʻu ai Kerisiano moni. Na folafola atu e Iesu faapea, o le a ia tausia i latou i le tele o taumafa susua faaleagaga. Talu ai o loo afio nei Iesu i le lagi, e faapefea la ona maua e i tatou i inei i le lalolagi taumafa faaleagaga?
3. O ā faatulagaga ua faia e Iesu mo i tatou ina ia maua ai “meaʻai i ona itu aso”?
3 Na faasino atu e Iesu le tali i lenā fesili. A o ia fetalai atu e faatatau i lenā valoaga mataʻina, na ia fesili atu ai: “O ai foʻi le auauna faamaoni ma le mafaufau, ua tofia e lona alii e pule i ana auauna, ia avatu a latou mea e ʻai i ona itu aso?” Ona ia fetalai lea e faapea: “Amuia lea auauna, pe a sau lona alii e maua o ia o loo faapea ona fai. E moni, ou te fai atu iā te outou, e tofia o ia e pule i ana mea uma.” (Mataio 24:45-47) Ioe, o le a iai se “auauna” ua tofia e saunia taumafa faaleagaga, o se “auauna” e faamaoni ma mafaufau. Po o lenā auauna o se tagata e toʻatasi pe o se soloaʻiga o tagata taʻitoʻatasi, po o se isi mea? Talu ai o loo saunia e le auauna faamaoni le tele o taumafa moomia faaleagaga, e ao ai la ona tatou naunau e saʻilia le tali.
Po o se Tagata e Toʻatasi po o se Vasega o Tagata?
4. E faapefea ona tatou iloa o le “auauna faamaoni ma le mafaufau” e lē o se tagata e toʻatasi?
4 O le “auauna faamaoni ma le mafaufau” e lē mafai ona avea o se tagata e toʻatasi. Aiseā e lē mafai ai? Ona na amata ona faasoaina atu taumafa faaleagaga e le auauna i le uluaʻi senituri, ma e tusa ai ma fetalaiga a Iesu o le a faaauau pea ona faia faapea e le auauna i le taimi o le afio mai o le Matai i le 1914. O lona uiga la e tatau i se auauna e toʻatasi ona auauna faamaoni mo tausaga e 1,900. E oo lava iā Metusela e leʻi soifua i le umi lenā!—Kenese 5:27.
5. Ia faamatala pe aiseā e lē faatatauina ai le faaupuga “auauna faamaoni ma le mafaufau” i Kerisiano taʻitoʻatasi.
5 Faamata e faatatau le faaupuga o le “auauna faamaoni ma le mafaufau” i Kerisiano taʻitoʻatasi? E moni e tatau i Kerisiano uma ona faamaoni ma mafaufau lelei peitaʻi, e manino mai e ese le mea sa i le finagalo o Iesu ina ua ia fetalai e faatatau i le “auauna faamaoni ma le mafaufau.” E faapefea ona tatou iloa lenā mea? Talu ai na ia fetalai e faapea, pe a “sau lona alii” na te “tofia o ia e pule i ana mea uma.” E faapefea ona tofia Kerisiano taʻitoʻatasi e pule i “mea uma” a le Alii? E lē talafeagai!
6. Sa tatau faapefea ona gaoioi le nuu o Isaraelu i le avea ai o se “auauna” a le Atua?
6 E pau le faaiʻuga talafeagai e faapea, o loo faasino atu Iesu i se vasega o Kerisiano e faapea o le “auauna faamaoni ma le mafaufau.” Pe e iai se mea ua taʻua o se auauna e faia aʻe i se vasega o tagata? Ioe e iai. I le fitu selau tausaga a o leʻi soifua ai Iesu i le lalolagi, na faasino atu e Ieova i le nuu o Isaraelu e faapea o “aʻu molimau” ma “laʻu auauna o lē na aʻu filifilia.” (Isaia 43:10) Sa avea sui taʻitasi uma o le nuu o Isaraelu mai le 1513 T.L.M., ina ua avatu le tulafono iā Mose e oo atu i le Penetekoso 33 T.A., o se vaega o lenei vasega e pei o se auauna. O le toʻatele o tagata Isaraelu sa leai se vaega i le puleaina o mataupu fai a le nuu po o le sauniunia o aʻoaʻoga faaleagaga. Na faaaogā e Ieova tupu, faamasino, perofeta, faitaulaga ma le ʻau sa Levi e faatinoina na galuega. Ae ui i lea, sa tatau ona avea le nuu o Isaraelu ma sui o le pule silisili ese a Ieova ma e ao ona latou taʻu atu lona viiga i nuu. O tagata uma o Isaraelu, sa tatau ona avea o se molimau a Ieova.—Teuteronome 26:19; Isaia 43:21; Malaki 2:7; Roma 3:1, 2.
Na Tuulafoaʻia se “Auauna”
7. Aiseā na lē toe agavaa ai le nuu o Isaraelu anamua e avea o se “auauna” a le Atua?
7 Talu ai o Isaraelu o le “auauna” a le Atua i senituri ua mavae, po o le auauna foʻi lenā na fetalai i ai Iesu? E leai, auā sa lē faamaoni ma sa lē mafaufau lelei Isaraelu anamua. Na oto mai e Paulo lea tulaga ina ua ia sii maia fetalaiga a Ieova i le nuu e faapea: “Ua upuleagaina le suafa o le Atua talu outou i nuu ese.” (Roma 2:24) O le mea moni, na taualaga le fouvalega a Isaraelu lea ua leva ona fai ina ua latou teena Iesu, ma na teena ai foʻi i latou e Ieova.—Mataio 21:42, 43.
8. O anafea na tofia ai le “auauna” e suitulaga iā Isaraelu, ma i le ā le auala?
8 O le lē faamaoni o lenei “auauna” po o Isaraelu, e lē uiga ai faapea o le a lē toe maua ai e tagata tapuaʻi faamaoni ni taumafa faaleagaga. I le Penetekoso o le 33 T.A., ina ua mavae le 50 aso talu ona toetū mai Iesu, na liligi ifo ai le agaga paia i ona soo e 120 i se potu pito i luga i Ierusalema. I lenā taimi, sa fanau ai se nuu fou. Ua talafeagai ona faailoa lona fanau mai ina ua amata ona folafola atu ma le lototele e ona tagata “vavega a le Atua” i tagata i Ierusalema. (Galuega 2:11) O lea la, na avea ai le nuu fou, le nuu faaleagaga ma “auauna” e faalauiloa le mamalu o Ieova i nuu ma saunia taumafa faaleagaga i ona itu aso. (1 Peteru 2:9) Na taʻua mulimuli ane lea o le “Isaraelu o le Atua.”—Kalatia 6:16.
9. (a) O ai o faia aʻe ai le “auauna faamaoni ma le mafaufau”? (e) O ai “ana auauna”?
Isaia 43:10 a o lumanaʻi le faa-Kerisiano. Peitaʻi o ai “ana auauna” o ē ua maua taumafa faaleagaga mai le auauna? I le uluaʻi senituri, sa iai uma i Kerisiano le faamoemoe faalelagi. O lea la, o “ana auauna,” o Kerisiano faauuina ae e lē i le avea ai o se vasega o tagata ae o tagata taʻitoʻatasi. O i latou uma e aofia ai ma ē e iai tiute tauave i le faapotopotoga e manaʻomia taumafa faaleagaga mai le auauna.—1 Korinito 12:12, 19-27; Eperu 5:11-13; 2 Peteru 3:15, 16.
9 O sui taʻitoʻatasi uma o le “Isaraelu o le Atua” ua tuuina atu ma papatisoina o se Kerisiano faauuina i le agaga paia ma e iai le faamoemoe faalelagi. O lea la, o le faaupuga “auauna faamaoni ma le mafaufau” e faasino atu i sui uma o lenā nuu faaleagaga o ē ua faauuina i le avea o se vaega i le lalolagi, i so o se taimi lava talu mai le 33 T.A. e oo mai i ona pō nei. E faapena foʻi ona avea tagata Isaraelu uma na soifua mai po o le ā lava le taimi mai le 1513 T.L.M. e oo i le Penetekoso 33 T.A., o se vaega o le “auauna” e pei ona taʻua i le“Taʻitoʻatasi Foʻi ma Lana Lava Galuega”
10, 11. E faapefea ona tatou iloa e lē tutusa uma tofiga o galuega a sui taʻitoʻatasi o le vasega o le auauna?
10 O le “Isaraelu o le Atua” o le vasega lea o le auauna faamaoni ma le mafaufau ua tofia i ai galuega, ae o sui taʻitoʻatasi foʻi e iai o latou tiute tauave. Ua faamanino mai lenei manatu i fetalaiga a Iesu o loo i le Mareko 13:34. Ua ia fetalai: “Faapei o se tagata na alu malaga, na ia tuua lona fale ma avane le pule i ana auauna, ua taʻitoʻatasi foʻi ma lana lava galuega, ma ua fai atu i le leoleo faitotoʻa ina ia mataala o ia.” O lea la, ua maua e sui taʻitasi o le vasega o le auauna se galuega, o le faateleina lea o mea i le lalolagi a Keriso. E faatinoina e sui taʻitasi o lea vasega lenei galuega e tusa ma le mea ua mafai e le tagata ma le avanoa.—Mataio 25:14, 15.
11 E lē gata i lea, na taʻu atu e Peteru i Kerisiano faauuina i ona aso: “Ia taʻitoʻatasi ma auauna o le tasi i le tasi i lea lava mea, e pei ona maua e ia o le mea alofa, e pei o auauna pule lelei a le alofa tunoa uiga eseese o le Atua.” (1 Peteru 4:10) O lea la, ua iai i na Kerisiano faauuina le tiute tauave e auauna ai le tasi i le tasi e ala i le faaaogāina o meaalofa na tuuina atu e le Atua iā i latou. E lē gata i lea ua faaalia i upu a Peteru e faapea, e lē tutusa tofiga, o faaeaga po o mea e mafai ona fai e Kerisiano taʻitoʻatasi. Peitaʻi, e saosaolaumea uma sui taʻitoʻatasi o le vasega o le auauna i ni auala e faatuputeleina ai le nuu faaleagaga. E faapefea?
12. E faapefea e sui taʻitasi o le vasega o le auauna, po o tane po o fafine ona saosaolaumea i le faatuputeleina o le auauna?
12 Muamua lava, o tagata taʻitoʻatasi e ao ona avea o se molimau a Ieova, e talaʻia le tala Isaia 43:10-12; Mataio 24:14) A o leʻi afio o ia i le lagi, na faatonuina e Iesu ona soo faamaoni uma o tane ma fafine, ina ia fai ma aʻoaʻo. Na ia fetalai: “O lenei, ia outou ō atu e fai nuu uma lava ma soo, ma papatiso atu iā te i latou i le suafa o le Tamā, ma le Atalii, ma le Agaga Paia; ia outou aʻoaʻo atu iā te i latou ia tausi i mea uma ua ou fai atu ai iā te outou; faauta foʻi, ou te iā te outou i aso uma lava, e oo lava i le gataaga o le lalolagi.”—Mataio 28:19, 20.
lelei o le Malo. (13. O ā faaeaga na olioli ai le ʻaufaauuina uma?
13 Ina ua maua soo fou, na aʻoaʻoina lelei i latou ia tausi i mea uma na faatonuina atu e Iesu i ona soo. Mulimuli ane ona agavaa foʻi lea o ia tagata na taliaina le tala lelei e aʻoaʻo atu i isi. Sa iai taumafa susua faaleagaga sa saunia mo ē o le a avea ma nisi o le vasega o le auauna i le tele o atunuu. O Kerisiano faauuina uma lava, o tane ma fafine latou te faia se sao i le faataunuuina o le faatonuga o le faia o soo. (Galuega 2:17, 18)E ao ona faaauau e le auauna lenei galuega mai le taimi na amata ai seʻia oo i le faaiʻuga o lenei faiga o mea.
14. E na o ai sa maua le faaeaga e aʻoaʻo atu i le faapotopotoga, ma sa faapefea ona manatu i ai fafine faauuina e faatatau i lenā mea?
14 Na avea i latou o ē fou faatoʻā papatiso ua faauuina ma vaega o le auauna. E tusa lava po o ai na muaʻi aʻoaʻoina i latou, ae na latou mauaina faatonuga mai sui o le faapotopotoga o ē na ausia agavaa faale-Tusi Paia e fai ai ma toeaina. (1 Timoteo 3:1-7; Tito 1:6-9) Sa iai i nei tane tofia le faaeaga e fesoasoani ai i le faateleina o le nuu i se auala faapitoa. E leʻi tetee fafine Kerisiano faauuina i le manatu e faapea, e na o tane Kerisiano ua tofia e aʻoaʻo atu i le faapotopotoga. (1 Korinito 14:34, 35) Na i lo lea, sa latou mauaina ma le fiafia aogā mai galuega fitā a tane, o sui o le faapotopotoga ma sa lotofaafetai i faaeaga ua faaavanoa mo fafine e aofia ai le talaʻia o le tala lelei i isi. Ua faaalia e tuafāfine faauuina maelega i aso nei le uiga lava lea e tasi o le lotomaulalo, e tusa lava po o le toeaina o se tasi o le ʻaufaauuina pe leai.
15. O le ā se tasi o puna autū o taumafa faaleagaga i le uluaʻi senituri, ma o ai na taʻimua i le saunia o na taumafa?
15 I le uluaʻi senituri, o le puna autū o taumafa faaleaga ia na faasoasoa atu, na auala mai i tusitusiga a aposetolo ma isi foʻi soo o ē na taʻimua. O tusi na latou tusia—aemaise lava tusi o loo iai i tusi e 27 mai i le agaga paia o le Atua ia ua faia aʻe ai le Tusitusiga Paia Kerisiano Eleni—na auina atu i faapotopotoga ma saunia ai se faavae mo aʻoaʻoga a toeaina. I lenei auala, na tufatufaina atu ai e sui o le auauna faamaoni le anoanoaʻi o taumafa faaleagaga i Kerisiano faamaoni. Na faamaoni le vasega o le auauna i le uluaʻi senituri i le faataunuuina o lo latou tofiga.
O le “Auauna” i le 19 Senituri Mulimuli Ane Ai
16, 17. Na faapefea ona faamaonia e le vasega o le auauna lona faamaoni i le faataunuuina o lona tofiga e oo mai i le 1914?
16 Ae faapefea i aso nei? Ina ua faatasi mai Iesu i le 1914, pe na ia maua se vaega o Kerisiano faauuina o ē faamaoni o faasoasoaina taumafa i ona itu aso? E mautinoa na ia maua. Na faigofie ona mātaulia lenei vasega ona o fua lelei sa latou fuaina mai. (Mataio 7:20) Ua faamaonia e talafaasolopito le saʻo o lenā faaiʻuga.
17 I le taimi o le faatasi mai o Iesu, pe tusa ma le 5,000 o ana auauna o loo pisi i le faasalalauina atu o upu moni o le Tusi Paia. E toʻaitiiti le ʻaufaigaluega peitaʻi, na faaaogā e le auauna ni auala atamai e faasalalau atu ai le tala lelei. (Mataio 9:38) O se faaaʻoaʻoga, na faia ni fuafuaga ina ia lomia mataupu o le Tusi Paia i le toetoe 2,000 o nusipepa. I lenei auala, na oo atu ai le feʻau o le Afioga a le Atua i le faitau sefulu afe o tagata faitau i le taimi e tasi. E lē gata i lea, na saunia se polokalame tuufaatasi e valu itula o ata lē gaoioi ma ata gaoioi. O le iʻuga o lenei taulimaga manaia, na faaoo atu ai le feʻau o le Tusi Paia mai i le amataga o le Foafoaga e oo atu i le iʻuga o le Pulega a Keriso i le Afe Tausaga, i aofia e sili atu i le iva miliona i konetineta e tolu. O se isi auala sa faaaogā o le lomia lea o lomiga. O se faaaʻoaʻoga, i le 1914, na lomia ai ni kopi o Le Olomatamata e 50,000.
18. O anafea na tofia ai e Iesu le auauna e pule i ana mea uma, ma aiseā?
18 Ioe, ina ua afio mai le Matai, na ia maua mai lana auauna faamaoni o loo filigā i le fafagaina o ana auauna aemaise ai le talaʻia o le tala lelei. Peitaʻi, sa iai nisi tiute tauave e sili atu e ao ona tuu atu i le auauna. Na fetalai Iesu: “E moni, ou te fai atu iā te outou, e tofia o ia e pule i ana mea uma.” (Mataio 24:47) Na faia e Iesu lenei mea i le 1919, ina ua māeʻa le vaitaimi na tofotofoina ai le auauna. Aiseā na maua ai e le “auauna faamaoni ma le mafaufau” le tele o isi tiute tauave? Talu ai na maua e le Matai se faatelega i ana mea. Na nofotupu Iesu i le 1914.
19. Faamatala le auala na tausia ai manaʻoga faaleagaga o le “motu o tagata e toʻatele.”
19 O ā mea ua tofia i ai le auauna faamaoni e le Alii faatoʻā nofotupu? O Ana mea faaleagaga uma i le lalolagi. O se faaaʻoaʻoga, ina ua mavae le luasefulu tausaga talu ona nofotupu Keriso i le 1914, na mataulia ai le “motu o tagata e toʻatele” o “isi mamoe.” (Faaaliga 7:9; Ioane 10:16) O i latou nei, e lē o ni sui faauuina o le “Isaraelu o le Atua,” ae o tane ma fafine faamaoni e i ai lo latou faamoemoe e ola i le lalolagi, o ē e alolofa iā Ieova ma mananaʻo e auauna iā te ia e pei o le vaega faauuina. O le mea moni, ua latou faapea atu i le “auauna faamaoni ma le mafaufau”: “Tatou te ō ma outou; auā ua matou faalogo, o loo iā te outou le Atua.” (Sakaria 8:23) O nei Kerisiano papatisoina fou ua taumamafa i le anoanoaʻi o taumafa faaleagaga ia e taumamafa ai auauna faauuina, ma ua tofusia nei vasega e lua i nei sauniuniga faaleagaga talu mai lea taimi. Maʻeu se faamanuiaga mo sui o le “motu o tagata e toʻatele”!
20. O le ā le vaega a le “motu o tagata e toʻatele” i le faateleina o mea a le Alii?
20 Ua aufaatasi ma le fiafia atu sui o le “motu o tagata e toʻatele” i le vasega o le auauna faamaoni o ni tagata talaʻi o le tala lelei. A o latou talaʻi atu, ua faateleina mea a le Matai i le lalolagi ma ua faaopoopo atu ai isi tiute tauave i le “auauna faamaoni ma le mafaufau.” Ua faateleina le aofaʻi o i latou o ē fia malamalama i le upu moni, na toe faatetele fale e lomia ai lomiga ina ia faamalieina ai le manaʻoga mo lomiga faale-Tusi Paia. Na faavaeina ofisa o Lālā o Molimau a Ieova i le tele o atunuu. Na auina atu misionare i “tuluʻiga o le lalolagi.” (Galuega 1:8) Mai i le pe tusa ma le lima afe le aofaʻi o le ʻaufaauuina na iai i le 1914, ae ua faateleina le aofaʻi o tagata tapuaʻi i le Atua i le sili atu i le ono miliona i aso nei, o le toʻatele o i latou o le “motu o tagata e toʻatele.” Ioe, ua matuā faateleina mea a le Tupu talu ona nofotupu i le 1914!
21. O ā faataoto e lua o le a tatou iloiloina i le mataupu o sosoo mai?
21 O nei mea uma ua faaalia ai e faapea, o le auauna sa ‘faamaoni ma mafaufau.’ Ina ua uma ona fetalai Iesu i le “auauna faamaoni ma le mafaufau” na ia taʻu atu ni faataoto se lua ina ia faamatilatila ai na uiga: o le faataoto i taupou popoto ma taupou valea ma le faataoto i taleni. (Mataio 25:1-30) Ua faaosofia ai lo tatou fia iloa! O le ā e uiga i ai na faataoto mo i tatou i aso nei? O le a tatou iloiloina lenei fesili i le mataupu o loo sosoo mai.
O le ā Sou Manatu?
• O ai o faia aʻe ai le “auauna faamaoni ma le mafaufau”?
• O ai ana “auauna”?
• O anafea na tofia ai e le Alii le auauna faamaoni e pule i ana mea, ma aiseā na tofia ai i lenā taimi?
• O ai ua fesoasoani i le faateleina o mea a le Alii i le faitau sefulu o tausaga talu ai nei, ma e faapefea?
[Fesili mo le Suʻesuʻega]
[Ata i le itulau 10]
Na faamaoni le vasega o le auauna i le uluaʻi senituri i lana galuega