Fesili Mai le ʻAufaitau

Pe sa lē faaaloalo pe lē agalelei le auala na tali atu ai Iesu i lona tinā i le ʻaiga o le faaipoipoga i Kana?—Ioane 2:4.

E leʻi leva ona uma le papatisoga o Iesu, ae valaaulia o ia ma ona soo i se ʻaiga o se faaipoipoga i Kana. Sa iai foʻi lona tinā. Ina ua uma le uaina, na fai atu Maria iā Iesu: “Ua leai sa latou uaina.” Na tali atu Iesu i lona tinā: “Funa e, se ā ea lau na iā te aʻu? e leʻi oo i loʻu itu aso.”—Ioane 2:1-4.

I aso nei, o se lē faaaloalo pe a faapea atu se tasi i lona tinā “funa” ma fai atu, “se ā ea lau na iā te aʻu?” Ae o le faia o na tuuaʻiga iā Iesu, o le a lē iloa ai le tulaga o le aganuu ma le uiga o upu na faaaogā i lenā taimi. O le a fesoasoani le iai o se malamalamaga i le faaaogāina o nei faaupuga i vaitaimi o le Tusi Paia.

Ua taʻua i le Expository Dictionary of Old and New Testament Words a Vine e tusa ai o le upu “funa”: “O le faaaogā e faasino atu i se fafine, o se faaupuga o le alofa ma le faaaloalo, ae lē o le aʻoaʻiga po o le faasalaga.” E faapena manatu o isi tusi. O se faaaʻoaʻoga ua taʻua i le Anchor Bible: “E lē o se aʻoaʻiga, po o se faaupuga lē faaaloalo, po o se faailoaga o le leai o se alofa . . . O le auala masani ma faaaloalo lea a Iesu e saunoa atu ai i fafine.” Ua taʻua i le New International Dictionary of New Testament Theology, ‘o loo faaaogā le upu, o se faaupuga e leai se uiga lē faaaloalo o iai.’ Ua taʻua foʻi i le Theological Dictionary of the New Testament a Gerhard Kittel, o lenā ituaiga faaaogāina “e lē o se lē faaaloalo po o se faalumaluma.” E lē tatau ai la ona tatou manatu faapea, sa lē faaaloalo Iesu pe lē agalelei i lona tinā i le faasino atu iā te ia, “funa.”—Mataio 15:28; Luka 13:12; Ioane 4:21; 19:26; 20:13, 15.

Ae ā le faaupuga, “se ā ea lau na iā te aʻu?” E foliga mai o se alagāupu faa-Iutaia lenei e aliaʻe i le tele o taimi i le Tusi Paia. O se faaaʻoaʻoga i le 2 Samuelu 16:10, o loo taʻua ai le taofia e Tavita o Apisai mai le fasiotia o Semi i le faapea atu: “O le ā ea la oulua na iā te aʻu, o oulua le fanau a Seruia? Ia fetuu pea ia, auā ua fetalai Ieova iā te ia, Inā fetuu ia iā Tavita.” E faapena foʻi pe a tatou faitau i le 1 Tupu 17:18 i le fafine ua oti lana tane i Sarefata, ina ua iloa ua oti lana tama, na ia fai atu iā Elia: “Le tagata o le Atua e, se ā ea lau na iā te aʻu? ua e maliu mai ea e faamanatu mai i aʻu agasala, ma faaoo le oti i laʻu tama?”

I nei faaaʻoaʻoga o le Tusi Paia, ua tatou iloa ai e masani ona faaaogā le faaupuga, “se ā ea lau na iā te aʻu?” e lē ona o le manatu faatauvaa po o le faamaualuga, ae o le lē manaʻo e auai i se mea na fuafua pe filifili e se isi, pe faailoa atu ai foʻi le eseese o manatu. O le ā la le uiga o fetalaiga a Iesu iā Maria?

Ina ua taʻu atu e Maria iā Iesu “Ua leai sa latou uaina,” e mautinoa sa ia leʻi tau ina faailoa iā Iesu lenā mea, ae sa ia manatu e fai se faatatauga a Iesu i le faafitauli. Na faaaogā e Iesu lenā alagāupu masani e teena ai le manatu lē tuusaʻo o Maria, ma ua fesoasoani lana fetalaiga, “E leʻi oo i loʻu itu aso,” e tatou te iloa ai le pogai o lona faia faapea.

Mai lava i le taimi o le papatisoga ma le faauuina o Iesu i le 29 T.A., na ia malamalama lelei i le finagalo o Ieova mo ia o le Mesia na folafolaina, ia mulimuli i se ala o le faamaoni lea e oo i lona maliu, toe tū, ma le faamamaluina. Na ia fetalai: “O le Atalii o le tagata e leʻi sau ia ina ia auauna mai tagata iā te ia, a ia auauna atu ia, ma foaʻiina atu lona ola e fai ma togiola e sui aʻi tagata e toʻatele.” (Mataio 20:28) A o lata i le maliu o Iesu, na ia faamanino lenei mea i le fetalai: “Ua oo mai ona pō.” (Ioane 12:1, 23; 13:1) O lea, i lana tatalo i le pō a o leʻi maliu, na ia fetalai: “Loʻu Tamā e, ua oo mai le aso. Tuu mai ia le mamalu i lou Atalii, ina ia tuu atu foʻi e  lou Atalii le mamalu iā te oe.” (Ioane 17:1) Ma ina ua taunuu ane le motu o tagata i Ketesemane e puʻea faapagota Iesu, na ia fafagu ona aposetolo ma fetalai atu: “Ua oo mai le itu pō; faauta, ua tuuina atu le Atalii o le tagata i lima o tagata agasala.”—Mareko 14:41.

Ae i le faaipoipoga i Kana, o lea faatoʻā amata le faiva a Iesu i le avea ma Mesia, ma e leʻi oo i lona “itu aso.” O lana uluaʻi matafaioi, ia faia le finagalo o lona Tamā i le auala ma le taimi lea na faatonu ai o ia, ma e leai se tasi e mafai ona faalavelavea lana galuega ua uma ona filifilia. I le faailoa atu o lenei mea i lona tinā, sa maumauaʻi Iesu, ae e lē i se tulaga lē faaaloalo pe lē agalelei. E oo foʻi iā Maria, e leʻi faapea na ia lagona se maasiasi pe na faalumaina e lana tama. O le mea moni, o le iloa o le uiga o le tali a Iesu, na fai atu ai Maria i ē na fai feʻau i le faaipoipoga: “O se mea lava e fai mai ai o ia iā te outou, ia outou faia.” Na i lo le lē ano i lona tinā, na faia e Iesu le uluaʻi vavega i le avea ai o le Mesia—i le faaliliuina o le vai e avea ma uaina lelei—lea na faaatagia atu ai le paleni lelei i le faia o le finagalo o lona Tamā, ma le iloa o le mea na manatu mamafa i ai lona tinā.—Ioane 2:5-11.

[Ata i le itulau 31]

Na agalelei Iesu ae sa maumauaʻi i lana fetalaiga i lona tinā