Le Auala e Faatupu ai e Fetalaiga a Iesu le Fiafia
Le Auala e Faatupu ai e Fetalaiga a Iesu le Fiafia
“Ona maliu aʻe ai lea [o Iesu] i le mauga, . . . ona ō atu ai lea iā te ia o ona soo. Ua . . . aʻoaʻo atu iā i latou.”—MATA. 5:1, 2.
1, 2. (a) O ā tulaga na avatu ai e Iesu lana Lauga i le Mauga? (e) Na faapefea ona amata e Iesu lana lauga?
O LE tausaga lea e 31 T.A. Ua tuu e Iesu lana talaʻiga faataamilo i Kalilaia mo sina taimi, ae alu atu i Ierusalema mo le faamanatuina o le Paseka. (Ioa. 5:1) Ina ua toe foʻi o ia i Kalilaia, na ia tatalo i le pō atoa mo le taʻitaʻiga a le Atua i le filifilia o aposetolo e 12. I le aso e sosoo ai, a o faamālōlō e Iesu tagata mamaʻi, ua faapotopoto ane se motu o tagata. Ua nofo o ia i lalo faatasi ma ona soo ma isi na iai i luga o le mauga, ma ua amata ona aʻoaʻo atu.—Mata. 4:23–5:2; Luka 6:12-19.
2 Ua amata e Iesu lana lauga i le Mauga e ala i le taʻua e faapea, e maua le fiafia pe a iai se faiā lelei ma le Atua. (Faitau le Mataio 5:1-12.) O le fiafia, ‘o se tulaga e iloa ai le manuia, mai le maua o le lotomalie e oo lava i lagona o le olioli tele.’ Ua faamatilatila mai i fiafia e iva na talanoaina e Iesu māfuaaga e fiafia ai Kerisiano, ma o loo aogā nei fetalaiga i aso nei e pei foʻi ona sa aogā i le toetoe 2,000 tausaga ua mavae. Seʻi o tatou talanoaina auʻiliʻili na fetalaiga.
“O Ē Naunau i Mea Faaleagaga”
3. O le ā e uiga i ai lo tatou naunau i mea faaleagaga?
3 “E fiafia o ē naunau i mea faaleagaga, auā e fai mo i latou le malo o le lagi.” (Mata. 5:3) E iloa e i latou “o ē naunau i mea faaleagaga,” e latou te manaʻomia le taʻitaʻiga a le Atua ma lona alofa mutimutivale.
4, 5. (a) Aiseā e fiafia ai i latou o ē naunau i mea faaleagaga? (e) O ā auala e mafai ona faamalieina ai o tatou manaʻoga faaleagaga?
4 E fiafia i latou o ē naunau i mea faaleagaga, “auā e fai mo i latou le malo o le lagi.” Ina ua talia e uluaʻi soo o Iesu o ia o le Mesia, na latou maua ai le avanoa e pule faatasi ma ia i le Malo o le Atua i le lagi. (Luka 22:28-30) Pe tatou te faamoemoe e avea ma suli faatasi ma Keriso i le lagi, pe tatou te taulaʻi atu ia ola e faavavau i se lalolagi parataiso i le pulega o le Malo, ae e mafai lava ona tatou fiafia pe afai tatou te naunau moni i mea faaleagaga, ma iloa lelei e tatou te faalagolago atu i le Atua.
5 E lē o tagata uma e naunau i mea faaleagaga, auā o le toʻatele o tagata e lē faatuatua ma latou te lē talisapaia mea paia. (2 Tesa. 3:1, 2; Epe. 12:16) O auala e faamalie ai o tatou manaʻoga faaleagaga, e aofia ai le filigā e suʻesuʻe le Tusi Paia, maelega i le galuega o le faia o isi ma soo, ma le auai e lē aunoa i sauniga faa-Kerisiano.—Mata. 28:19, 20; Epe. 10:23-25.
E “Fiafia” i Latou o Ē Faanoanoa
6. O ai i latou “o ē faanoanoa,” ma aiseā e latou te “fiafia” ai?
6 “E fiafia o ē faanoanoa, auā e faamāfanafanaina.” (Mata. 5:4) “O ē faanoanoa,” o tagata e pei lava foʻi “o ē naunau i mea faaleagaga.” E latou te lē faanoanoa i le uiga e faapea, e faameo e faatatau i o latou olaga. Ae e latou te faanoanoa ona o lo latou tulaga agasala, ma mea ua tutupu ona o le tulaga lē lelei atoatoa faaletagata. Ae aiseā ua latou “fiafia” ai? Ona e latou te faatuatua i le Atua ma Keriso, ma ua faamāfanafanaina i latou i le iai o se faiā lelei ma Ieova.—Ioa. 3:36.
7. E ao faapefea ona tatou manatu i le lalolagi a Satani?
7 Po o tatou faanoanoa ona o le taatele o le amiolētonu i le lalolagi a Satani? O le ā so tatou manatu i mea o loo ofo mai e lenei lalolagi? Na tusi le aposetolo o Ioane e faapea: “O mea uma o i le lalolagi, o tuʻinanauga o le tino, ma tuʻinanauga o mata, ma le faalialiavale o meafaitino a se tasi, e lē mai i le Tamā.” (1 Ioa. 2:16) Ae faapefea pe afai ua tatou lagona ua aafia lo tatou tulaga faaleagaga i le “agaga o le lalolagi,” le uunaʻiga malosi lea o loo pulea ai le lalolagi o tagata ua liliu ese mai le Atua? Ia tatou finafinau i le tatalo, suʻesuʻe le Afioga a le Atua, ma saʻili mo le fesoasoani a toeaina. A o tatou faalatalata atu iā Ieova, o le a “faamāfanafanaina” i tatou e tusa lava po o ā mea o loo tatou mafatia ai.—1 Kori. 2:12; Sala. 119:52; Iako. 5:14, 15.
Maʻeu le Fiafia “o Ē Agamalu”!
8, 9. O le ā le uiga ia agamalu, ma aiseā e fiafia ai i latou o ē agamalu?
8 “E fiafia o ē agamalu, auā e fai mo latou tofi le lalolagi.” (Mata. 5:5) O le “agamalu,” e lē uiga atu i se vaivaiga po o le faatagā agamaulalo. (1 Timo. 6:11) Pe afai tatou te agamalu, o le a tatou faaalia lenei uiga e ala i le faia o le finagalo o Ieova ma talia lana taʻitaʻiga. O le a iloa foʻi le agamalu i le auala e tatou te feutagaʻi ai ma o tatou uso talitonu ma isi. Ua ōgatusa lenā agamalu ma le fautuaga a le aposetolo o Paulo.—Faitau le Roma 12:17-19.
9 Aiseā e fiafia ai i latou o ē agamalu? Auā na fetalai Iesu le tagata agamalu, o le a “fai mo latou tofi le lalolagi.” O ia e aupito i sili lana Aiā i le tofi o le lalolagi. (Sala. 2:8; Mata. 11:29; Epe. 2:8, 9) Peitaʻi, o ē agamalu e “suli faatasi ma Keriso,” o le a avea foʻi le lalolagi ma o latou tofi. (Roma 8:16, 17) E toʻatele isi o ē agamalu o le a olioli i le ola e faavavau, i le vaega i le lalolagi o le Malo o Iesu.—Sala. 37:10,11.
10. E faapefea i le leai o se agamalu ona aafia ai o tatou faaeaga i le auaunaga, ma la tatou faiā ma isi?
10 I le pei o Iesu, e ao ona tatou agamalu. Ae faapefea pe afai e iā i tatou se uiga faamisa? O se uiga fia malosi faapena ma tetee, e ono ʻalofia ai i tatou e tagata. Pe afai o tatou o uso o loo faanaunau e maua ni faaeaga i le faapotopotoga, e tatou te lē agavaa pe afai o loo iā i tatou lenei uiga. (1 Timo. 3:1, 3) Na fai atu Paulo iā Tito ia faamanatu atu pea i Kerisiano i Kereta e “aua le faatupu vevesi, ia magafagafa, ma ia agamalu i tagata uma.” (Tito 3:1, 2) O lea uiga o le agamalu, e mautinoa lava le avea ai ma faamanuiaga i isi.
Ua Latou Fia Aai i le “Amiotonu”
11-13. (a) O le ā le uiga o le fia aai ma fia inu i le amiotonu? (e) E faapefea ona “faamalieina” i latou o ē fia aai ma fia inu i le amiotonu?
11 “E fiafia o ē fia aai ma fia inu i le amiotonu, auā e faamalieina.” (Mata. 5:6) O le “amiotonu” lea sa manatu i ai Iesu, o le uiga lea o le faia o le mea tonu, e ala i le ola e tusa ai ma le finagalo ma poloaʻiga a le Atua. Na taʻua e le faisalamo e faapea, ua ‘nutimomoia o ia i le manaʻo tele’ i faamasinoga tonu a le Atua. (Sala. 119:20) Pe tatou te matuā faatāua le amiotonu e pei o loo tatou fia aai ma fia inu i ai?
12 Na fetalai Iesu o le a fiafia i latou o ē fia aai ma fia inu i le amiotonu, ona o le a “faamalieina” i latou. Na tupu lenei tulaga ina ua mavae le Penetekoso 33 T.A., auā o le taimi lenā na amata ai ona “avatu [e le agaga paia o Ieova] se faamaoniga manino i le lalolagi e faatatau i le . . . amiotonu.” (Ioa. 16:8) Na faagaeeina e le Atua tane e ala i le agaga paia, ina ia tuufaatasia Tusitusiga Kerisiano Eleni lea e matuā aogā “e faatonu ai i le amiotonu.” (2 Timo. 3:16) O le agaga foʻi o le Atua ua mafai ai ona tatou “oofu i le tagata fou na faia e tusa ma le finagalo o le Atua, i le amiotonu moni.” (Efe. 4:24) Pe e lē o se faamāfanafanaga ea le iloaina e faapea, o i latou e salamō ma saʻili le faamagaloga mo a latou agasala e faavae i le taulaga togiola a Iesu, e mafai ona maua se tulaga amiotonu i luma o le Atua?—Faitau le Roma 3:23, 24.
13 Pe afai o lo tatou faamoemoe o le lalolagi, o le a faamalieina atoatoa lo tatou fia aai ma le fia inu i le amiotonu, pe a tatou maua le ola e faavavau i lalo o tulaga amiotonu i le lalolagi. Ae i le taimi nei, seʻi o tatou maumauaʻi pea e ola e tusa ai ma tapulaa a Ieova. Na fetalai Iesu: “Ia faaauau pea ona outou saʻili muamua le malo ma le amiotonu a le Atua.” (Mata. 6:33) O le faia faapea, o le a aumaia ai iā i tatou le tele o galuega e tusa o le auaunaga i le Atua, ma o le a tatou maua ai le fiafia moni.—1 Kori. 15:58.
Le Māfuaaga e Fiafia ai “Ē Alolofa Mutimutivale”
14, 15. E faapefea ona tatou faaalia le alofa mutimutivale, ma aiseā e fiafia ai i latou “o ē alolofa mutimutivale”?
14 “E fiafia o ē alolofa mutimutivale, auā e faaalia i ai le alofa mutimutivale.” (Mata. 5:7) Ua uunaʻia “ē alolofa mutimutivale” i le alofa ma le tigā alofa mo isi. Sa faavavega ona aveese e Iesu mafatiaga o le toʻatele o tagata ona o lona tigā alofa mo i latou. (Mata. 14:14) E iloa le alofa mutimutivale pe a faamagalo e tagata i latou o ē faia mai mea sesē iā i latou, e pei lava ona faamagaloina ma le alofa mutimutivale e Ieova i latou o ē salamō. (Eso. 34:6, 7; Sala. 103:10) O le auala lenā e mafai ona tatou faaalia ai le alofa mutimutivale, atoa ai foʻi ma a tatou upu ma gaoioiga alofa lea e faalaeiauina ai i latou o loo manaʻomia le fesoasoani. O le auala lelei e faaalia ai le alofa mutimutivale, o le faasoa atu lea o upu moni o le Tusi Paia i isi. Ona o le tigā alofa o Iesu i le motu o tagata e toʻatele, o lea na uunaʻia ai o ia e ‘aʻoaʻo atu iā i latou i le tele o mea.’—Mare. 6:34.
15 Ua iā i tatou māfuaaga e ioe ai i le fetalaiga a Iesu e faapea: “E fiafia o ē alolofa mutimutivale, auā e faaalia i ai le alofa mutimutivale.” Pe afai tatou te feutagaʻi ma isi i le alofa mutimutivale, e lē taumatea e latou te tali mai foʻi faapena. Pe a faamasinoina i tatou e le Atua, atonu e na te manatuaina a tatou galuega o le alofa mutimutivale lea na tatou faaalia i isi, ma faamasinoina ai i tatou e tusa ma na galuega. (Iako. 2:13) E pau i latou e faamagaloina agasala ma maua le ola e faavavau, o i latou o ē alolofa mutimutivale.—Mata. 6:15.
Le Māfuaaga e Fiafia ai “Ē Loto Mamā”
16. O le ā le uiga ia “loto mamā,” ma e faapefea iā i latou e iai lenā uiga ona ‘vāai atu i le Atua’?
16 “E fiafia o ē loto mamā, auā e latou te iloa atu le Atua.” (Mata. 5:8) E iloa lo tatou “loto mamā” e ala i a tatou faiā ma isi, ma o tatou faanaunauga ma uunaʻiga. O le a tatou faaalia ‘le alofa mai i se loto mamā.’ (1 Timo. 1:5) Pe a mamā o tatou loto, o le a tatou “iloa atu le Atua.” E lē o le uiga o lenei mea faapea e tatou te vāai moni lava iā Ieova, auā ‘e lē mafai ona vaai atu se tagata i le Atua, ma ola pea ia.’ (Eso. 33:20) Peitaʻi, ona sa atoatoa ona faaatagia mai e Iesu uiga o le Atua, o lea na ia fetalai ai e faapea: “O lē ua vaai mai iā te aʻu, ua vaai foʻi o ia i le Tamā.” (Ioa. 14:7-9) I le avea ai ma tagata tapuaʻi o Ieova i le lalolagi, e mafai ona tatou ‘vāai atu i le Atua’ e ala i le mātauina o mea ua faia e Iesu mo i tatou. (Iopu 42:5) Mo Kerisiano faauuina, e oo atu le tumutumuga o lo latou iloaina o le Atua pe a toe faatutūina i latou i le soifuaga agaga, ma vāai tino ai i lo latou Tamā o i le lagi.—1 Ioa. 3:2.
17. O le ā le aafiaga iā i tatou pe a tatou loto mamā?
17 Talu ai ona o le tagata loto mamā e mamā tau amio ma faaleagaga, o lea e lē taulaʻi atu ai pe mafaufau i mea e lē mamā i le silafaga a Ieova. (1 No. 28:9; Isa. 52:11) Pe afai tatou te loto mamā, e mamā foʻi tala tatou te tautatala ai ma mea tatou te faia, ma o le a lē faalotolotolua la tatou auaunaga iā Ieova.
E Avea “Ē Faatupuina le Filemu” ma Atalii o le Atua
18, 19. E faapefea ona amioaʻi i latou o “ē faatupuina le filemu”?
18 “E fiafia o ē faatupuina le filemu, auā e taʻua i latou o ‘atalii o le Atua.’” (Mata. 5:9) E mātaulia i latou o “ē faatupuina le filemu” i mea o le a latou fai ma mea o le a latou lē faia. Pe a pei i tatou o tagata ia sa faatatau i ai le manatu o Iesu, e tatou te faatupuina la le filemu ma ‘lē taui atu le leaga i le leaga i se isi.’ Nai lo lea, e tatou te ‘tausisi pea e faia le mea lelei i isi.’—1 Tesa. 5:15.
19 O le upu Eleni ua faaliliuina i le “faatupuina le filemu” i le Mataio 5:9, o lona uiga o “ē tausia le filemu.” Ina ia aofia ai iā i latou o ē faatupuina le filemu,” e ao ona tatou faia mea e saʻili ai le filemu. O i latou e tausisia le filemu e latou te lē faia se mea e ‘faateʻaeseina ai uō.’ (Faata. 16:28) I le avea ma ē faatupuina le filemu, e tatou te faia mea lelei e ‘saʻili ai le filemu ma tagata uma.’—Epe. 12:14.
20. O ai i latou ua avea ma “atalii o le Atua” i le taimi nei, ma o ai isi o le a mulimuli ane avea ma fanau a le Atua?
20 E fiafia i latou o ē faatupuina le filemu, auā e “taʻua i latou o ‘atalii o le Atua.’” Ua vaetamaina e Ieova Kerisiano faamaoni faauuina ma ua avea i latou ma “atalii o le Atua.” Ua uma ona iai sa latou faiā māfana ma Ieova i le avea ma lana fanau, ona o lo latou faatuatua iā Keriso ma tapuaʻi atu ma le lotoatoa i le “Atua o le alofa ma le filemu.” (2 Kori. 13:11; Ioa. 1:12) Ae faapefea “isi mamoe” a Iesu o ē faatupuina le filemu? O le a avea Iesu ma o latou “Tamā o le faavavau” i le taimi o lana Pulega o le Afe Tausaga, ae i le iʻuga o lana pulega, o le a ia toe faafoʻi atu le pule iā Ieova ma o le a avea ai i latou ma fanau a le Atua i se tulaga atoatoa.—Ioa. 10:16; Isa. 9:6; Roma 8:21; 1 Kori. 15:27, 28.
21. O le a faapefea ona tatou gaoioi pe afai e tatou te “ola i la le agaga”?
21 Pe afai e tatou te “ola i la le agaga,” o se tasi o uiga e mātauina ai i tatou, o le faatupuina lea o le filemu. O le a tatou lē “faatautavā i isi” pe “feluʻiaʻi.” (Kala. 5:22-26; LT) Nai lo lea, e tatou te taumafai ia “nonofo filemu ma tagata uma.”—Roma 12:18.
E Fiafia e Ui Ina Sauāina!
22-24. (a) O ā māfuaaga e fiafia ai i latou o ē sauāina ona o le amiotonu? (e) O le ā o le a tatou iloiloina i suʻesuʻega e lua o loo sosoo mai?
22 “E fiafia o ē sauāina ona o le amiotonu, auā e fai mo i latou le malo o le lagi.” (Mata. 5:10) Na fetalai atili Iesu e ala i le taʻuina mai o le fiafia lona iva: “E fiafia outou pe a upuleagaina, sauāina, ma tuuaʻia pepelo outou i mea leaga uma ona o aʻu. Ia outou olioli ma fiafia, auā o loo i le lagi lo outou taui e tele; auā na faapena foʻi ona latou faasauā i perofeta o ē na muamua atu iā te outou.”—Mata. 5:11, 12.
23 I le pei o perofeta anamua a le Atua, e faatalitalia e Kerisiano o le a upuleagaina i latou, sauāina, ma tuuaʻia pepelo “ona o le amiotonu.” Peitaʻi, e ala i le tumau ma le faamaoni i na tofotofoga, ua tatou maua ai le faamalieina ona ua faafiafiaina ma faamamaluina ai Ieova. (1 Pete. 2:19-21) E lē mafai e o tatou puapuaga ona faavaivaia ai lo tatou fiafia e auauna iā Ieova i le taimi nei, ma le lumanaʻi. E lē faaitiitia ai foʻi le fiafia i le pule faatasi ma Keriso i le Malo i le lagi, po o le olioli i le mauaina o le ola e faavavau e avea o se tasi o tagatānuu o lenā Malo. O na faamanuiaga ua faamaonia ai le finagalo malie mai o le Atua, lona agalelei, ma lona aaofoaʻi.
24 E anoanoaʻi isi mea e mafai ona tatou aʻoaʻoina mai le Lauga i le Mauga. O le a iloiloina i suʻesuʻega e lua o loo sosoo mai ni lesona eseese. Seʻi o tatou vāai pe faapefea ona tatou faatatauina na fetalaiga a Iesu Keriso.
O le a Faapefea Ona E Tali?
• Aiseā e fiafia ai i latou o “ē naunau i mea faaleagaga”?
• O ā māfuaaga ua fiafia ai i latou o “ē agamalu”?
• Aiseā e fiafia ai Kerisiano e ui lava ina sauāina i latou?
• O lē fea fiafia na taʻua e Iesu e faapitoa ona e fiafia i ai?
[Fesili mo le Suʻesuʻega]
[Ata i le itulau 7]
O fiafia e iva sa faamatilatila e Iesu, o loo aogā i aso nei e pei lava foʻi ona sa aogā i taimi ua mavae
[Ata i le itulau 8]
O le auala lelei e faaalia ai le alofa mutimutivale, o le faasoa atu lea o upu moni o le Tusi Paia i isi