Po o Faasino Valoaga iā Isaraelu i Aso Nei?

I ASO nei, o loo mātaʻitū ma le gatete ai e le lalolagi mea o loo tutupu i Sasaʻe Tutotonu. Ua avea o se mea masani osofaʻiga e faaaogā ai roketi, fetauaʻiga a vaega, ma pomu a tagata faatupu faalavelave. E ono faaaogā ai foʻi mea tau faaniukilia. E lētioa a popole tagata o le lalolagi!

Iā Me i le 1948, na mātaʻitū ai foʻi ma le popole Sasaʻe Tutotonu e le lalolagi. Ua 62 nei tausaga ua mavae talu mai lenā taimi, a o lata ina faaiʻuina le pulega a Peretania i le laueleele na taʻua o Palesitina, ma ua faaloloʻi mai ai foʻi ma le taua. I le tausaga muamua atu, sa faatonuina e Malo Aufaatasi le faavaeina o le Malo o tagata Isaraelu i se vaega o lenā laueleele. Na folafola ai e atunuu o Arapi, lo latou taofia o le faavaeina o lenā malo. Na faapea mai le Faalapotopotoga a Atunuu Arapi: “E na o le taua ma le toto masaa e iʻu i ai.”

Ina ua tā le 4:00 i le afiafi o le Aso Faraile iā Me 14 i 1948, na agaʻi ina faaiʻuiʻu le pulega a Peretania. E na o le 350 i latou na auai i le Fale Mataaga o Tel Aviv, o ē na valaaulia faalilolilo mo le faasilasilaga aloaʻia e faapea, ua faavaeina nei le malo o Isaraelu. Sa matuā puipuia lelei lenei faatasiga, ina neʻi osofaʻia e fili o lenā malo fou.

Na faitauina e David Ben-Gurion, o le taʻitaʻi o le Israel’s National Council, Le Faalauiloaga o le Faavaeina o le Malo o Isaraelu (The Declaration of the Establishment of the State of Israel). Ua taʻua i sona vaega e faapea: “O matou, o sui o le People’s Council, o sui foʻi o le Nuu o Isaraelu, . . . e tusa ma la matou aiā o tagatānuu ma lo matou talafaasolopito, faapea ma le Iʻugāfono a le Fono Sili a Malo Aufaatasi, ua matou folafola atu nei, ua faavaeina le Malo o Isaraelu i Eretz-Israel, ma ua taʻua nei o le Malo o Isaraelu.”

Po ua Faataunuuina ai Valoaga o le Tusi Paia?

E talitonu nisi lotu Porotesano, ua faataunuuina e le Malo o Isaraelu i aso nei valoaga o le Tusi Paia. I le tusi Jerusalem Countdown, ua faapea mai le faifeʻau o John Hagee: “Na tusia e le perofeta o Isaia e faatatau i  lenei aso tāua e faapea: ‘O le a fanau mai se nuu i le aso e tasi.’ (Tagaʻi i le Isaia 66:8.) . . . O le taimi sili lea ona tāua i valoaga faa-talafaasolopito o le senituri lona lua sefulu. O le faamaoniga patino lea e iloa ai e tagata uma, o loo soifua le Atua o Isaraelu.”

Pe e moni lenā faamatalaga? Po o valoia mai i le Isaia 66:8 le faavaeina o le Malo o Isaraelu i aso nei? Pe na avea Me 14, 1948, ma ‘taimi sili ona tāua i valoaga o le talafaasolopito i le senituri lona lua sefulu’? Pe afai o loo avea pea le Malo o Isaraelu i aso nei ma nuu filifilia o le Atua, ma afai ua faataunuuina ai valoaga o le Tusi Paia, e mautinoa la, o loo fia malamalama i latou uma o suʻesuʻe i le Tusi Paia i lenei mea.

Ua valoia e Isaia: “O ai na faalogo i se mea faapenei? O ai na vaai i ni mea faapenei? Pe e fanau mai ea se laueleele i le tigā a fanau i se aso e tasi? Pe e fanau mai ea se nuu i se taimi e tasi? Auā ua faatigā o le a fanau Siona ma ua fanaua mai e ia o lana fanau.” (Isaia 66:8) O loo valoia i le mau le fanau mai o se nuu i se aso e tasi. Ae o ai ua faia lenei mea? Ua faamanino mai i le fuaiupu e sosoo ai: “‘A o aʻu, po ou te tatalaina ea le faaautama, ae lē faapogaia le fanau mai?’ ua fetalai mai ai Ieova. ‘Po ou te lē faapogaia ea le fanau mai, ma ou toe punitia le faaautama?’ ua fetalai mai ai lou Atua.” Ua faamanino mai e Ieova, o le fanau faafuaseʻi mai o lea nuu, o ia e māfua ai.

O Isaraelu i aso nei, o se malo faatemokalasi e lē o faalagolago i le Atua. Pe na manatu tagata Isaraelu i tuā i le 1948, o Ieova na mafai ai ona faavae lo latou malo? E leai. E lē o taʻua le suafa o le Atua, po o le upu “Atua” i le faasilasilaga aloaʻia ina ua faavaeina lo latou malo. Ua taʻua i le tusi e faatatau i taimi iloga o le talafaasolopito o Isaraelu, Great Moments in Jewish History, e faatatau i lenā faasilasilaga aloaʻia: “E tā lava le 1:00 i le aoauli ina ua feiloaʻi sui o le National Council, e latou te lē o autasi i upu o le faasilasilaga, e faailoa atu ai ua faavaeina le malo. . . . Na mananaʻo le ʻaufaitofā o Isaraelu e faaaofia ai le faaupuga, ‘le Atua o Isaraelu.’ Ae e leʻi mananaʻo ai isi. O lea, na toe fetuunaʻi ai e Ben-Gurion le faaupuga ma faaaofia ai le upu ‘Papa,’ ae aveese le ‘Atua.’”

E oo mai i le asō ua faapea mai Isaraelu, ua faavaeina lo latou malo ona o le iʻugāfono a Malo Aufaatasi, faapea la latou aiā o tagatānuu, ma lo latou talafaasolopito. Faamata e talafeagai ona manatu, na faia e le Atua o le Tusi Paia se vavega sili faavaloaga i le senituri lona lua sefulu, mo tagata e lē fia vivii atu iā te ia?

Faatusatusa Isaraelu i Aso Nei ma Aso Anamua

E eseese mamao Isaraelu i aso nei ma Isaraelu i le 537 T.L.M. Na toe fuataʻiina le nuu o Isaraelu i lenā taimi, ina ua mavae tausaga e 70 talu ona faaumatia e Papelonia, ma ave faapagota i latou. Na manino le faataunuuina o le Isaia 66:8 ina ua faatonuina e Kuresa le Sili o Peresia, o lē na faatoʻilaloina Papelonia, le toe foʻi o tagata Iutaia i lo latou nuu.—Esera 1:2.

Na iloa e Kuresa le tupu o Peresia, o Ieova ua māfua ai lea mea i le 537 T.L.M., ma o ē na toe foʻi i Ierusalema, na toe foʻi e faafoʻisia le tapuaʻiga moni iā Ieova le Atua, ma toe fausia lona malumalu. E leai se faanaunauga faapena ua faalauiloa mai e le Malo o Isaraelu i aso nei.

Po o Avea Pea Isaraelu ma Nuu o le Atua?

I le 33 T.A., na lē toe avea ai Isaraelu ma nuu filifilia o Ieova ina ua latou teena lona Alo, le Mesia. Ua faapea mai le Mesia: “Ierusalema e, Ierusalema e, o lē na fasiotia le ʻauperofeta ma fetogi i maa o ē na aauina atu iā te ia . . . Faauta! Ua tuulafoaʻiina lo outou fale iā te outou.” (Mataio 23:37, 38) Na faataunuuina le fetalaiga a Iesu i le 70 T.A. ina ua faaumatia e ʻautau a Roma Ierusalema  ma lona malumalu, ma aveesea ai tofiga faaositaulaga. Ae faapefea le fuafuaga a le Atua ia iai se “oloa tāua mai nuu uma, . . . o se malo o ositaulaga ma le nuu paia”?—Esoto 19:5, 6.

I lana tusi i Kerisiano o Nuu Ese ma Iutaia, na tali ai e le aposetolo o Peteru, o se Iutaia māoʻi, le fesili e faapea: “A o outou o ‘se vaega ua filifilia, o ositaulaga ua avea ma tupu, o le nuu paia, o tagata ua faapitoa mo le Atua,’ . . . Auā e leʻi avea muamua outou ma nuu, a ua avea nei outou ma nuu o le Atua; o ē e leʻi maua le alofa mutimutivale, a ua outou maua nei le alofa mutimutivale.”—1 Peteru 2:7-10.

O Kerisiano na filifilia e le agaga paia e avea ma nuu faaleagaga, e leʻi filifilia ona o lo latou tupuaga po o nuu e ō mai ai. Na faamatala e le aposetolo o Paulo e faapea: “Auā e lē tāua le peritomeina po o le lē peritomeina, ae e tāua le foafoaga fou. O i latou uma foʻi e savavali e tusa ma lenei tulafono tau amio, ia iā i latou le filemu ma le alofa mutimutivale, ia iai foʻi i le Isaraelu a le Atua.”—Kalatia 6:15, 16.

Ua ofo mai e le malo o Isaraelu i aso nei i ona tagata ma isi, le avanoa e avea ai ma ona tagatānuu, ae e lē faapena le “Isaraelu a le Atua.” E na o ē e “usiusitaʻi ma sausauina i le toto o Iesu Keriso,” e mafai ona avea ma tagatānuu o lea malo. (1 Peteru 1:1, 2) I le taʻua o nei sui o le Isaraelu a le Atua po o Iutaia faaleagaga, na tusi ai Paulo e faapea: “Auā e lē o ia o le Iutaia i le tino ua vaaia, e lē o ia foʻi ua peritomeina i le tino. A o ia o le Iutaia i totonu e lē vaaia, ma ua peritomeina i lona loto e ala i le agaga, ae e lē tusa ma le tulafono na tusia. O lona viiga, e mai i le Atua ae e lē mai i tagata.”—Roma 2:28, 29.

Ua aogā lenei fuaiupu e tatou te malamalama ai i se faamatalaga a Paulo o loo finau ai tagata. I lana tusi i Kerisiano i Roma, na faatusa ai e Paulo Iutaia lē talitonu, i lālā o se olive faafaatusa na tipiesea, ina ia faapipii atu i ai “lālā” o le “olive vao,” po o tagata o Nuu Ese. (Roma 11:17-21) I le faaiʻuga o lana talafaatusa, ua taʻua ai: “Ua faamaaaina manatu o le toʻatele o Isaraelu, seʻia ō mai i totonu le aofaʻiga atoa o tagata o nuu ese, ma o le auala lenei e faaolaina ai Isaraelu uma.” (Roma 11:25, 26) Pe na valoia e Paulo le faaliliuina o le toʻatele o Iutaia i le faa-Kerisiano i le taimi o le iʻuga? E manino mai, e lē o toʻatele ni tagata Isaraelu ua liliu i le faa-Kerisiano i le taimi nei.

O le uiga o le faaupuga a Paulo “Isaraelu uma,” o loo faasino atu i sui uma o le Isaraelu faaleagaga, o Kerisiano ua filifilia e le agaga paia. Na ia faapea mai, o le lē taliaina e Isaraelu moni o le Mesia, e lē taofia ai le finagalo o le Atua ia iai se “olive” faaleagaga e fua tele mai ona lālā. E ōgatusa lenei tala ma le talafaatusa a Iesu iā te ia lava e pei o se vine, e tipiesea ona lālā e lē fua mai. Na faapea mai o ia: “O aʻu o le vine moni, a o loʻu Tamā o le galue vine o ia. O lālā uma ua iā te aʻu e lē fua mai, e na te aveeseina, a o lālā uma e fua mai, e na te teuteuina ina ia saga fua tele mai.”—Ioane 15:1, 2.

E lē o valoia i le Tusi Paia le toe faavaeina o le Malo o Isaraelu i aso nei, ae e mautinoa na valoia le faavaeina o le nuu o Isaraelu faaleagaga. Pe a e saʻili ma aufaatasi atu i lenā nuu faaleagaga i aso nei, o le a e maua faamanuiaga e faavavau.—Kenese 22:15-18; Kalatia 3:8, 9.

[Faamatalaga faaopoopo i le itulau 29]

O le ā le uiga o le talafaatusa a Paulo i le laau o le olive?

[Ata i le itulau 27]

David Ben-Gurion, Me 14, 1948

[Ē Ana le Ata]

Israel Government Press Office, Photographer: Kluger Zoltan

[Ē Ana le Ata i le itulau 27]

Todd Bolen/Bible Places.com