‘O le ā se Mea ua Finagalo ai Ieova Mai iā te Oe?’
Ia Mafuta Atu i le Atua
ʻO le ā se Mea ua Finagalo ai Ieova Mai iā te Oe?’
O LE ā e faatalitalia e Ieova mai iā i latou e mananaʻo e tapuaʻi iā te ia i le auala e na te faafinagaloina? Pe e na te faatalitalia le lelei atoatoa, ma lē mafai ai e tagata lē lelei atoatoa ona faafiafia o Ia? Pe e na te faatalitalia na o mea tatou te mafaia? E tāua tali o na fesili pe afai e tatou te mananaʻo e olioli i le auaunaga i le Atua. Seʻi iloilo le auala na taaofaʻi ai e le perofeta o Mika faatulagaga a Ieova.—Faitau le Mika 6:8.
“Ua ia fetalai mai iā te oe le mea lelei.” E lē manaʻomia ona taumatea po o le ā o loo finagalo mai ai Ieova, auā ua uma ona ia faailoa mai i le Tusi Paia. O mea e finagalo mai ai Ieova o “mea lelei,” ae lē o se isi lava mea. E manatu mamafa o ia mo lo tatou lelei, auā o le “Atua o le alofa lava ia.” (1 Ioane 4:8; 5:3) O le utagia o ana faatulagaga, e lē na o le faafiafia ai o Ia, ae e aogā foʻi iā i tatou.—Teuteronome 10:12, 13.
ʻO le ā se mea ua finagalo ai Ieova mai iā te oe?’ Pe e iai iā Ieova le aiā e toe tāpā ai mea mai iā i tatou? Ioe, auā o loo tatou nofo aitalafu iā te ia, o le Puna ma Lē e faatumauina le ola. (Salamo 36:9) O lea la, o le ā o loo ia faafinagaloina mai iā i tatou? Ua taaofaʻi e Mika faatulagaga a Ieova i ni fuaitau se tolu. O fuaitau muamua e lua, e faaautū iā tatou feutagaʻiga ma isi, ma lona tolu, e aafia ai la tatou faiā ma le Atua.
“Faia o le mea ua tonu.” E tusa ai ma se tasi o lomifefiloi, o le upu “tonu” i le faa-Eperu, e uiga atu i le “saʻo ma le faamaoni o le auala e feagai ai ma isi.” E finagalo le Atua ia feutagaʻi ma isi i se auala saʻo ma faamaoni e tusa ai ma ana faatulagaga. E faaalia le tonu e ala i le lē faailoga tagata, ma le faamaoni i isi. (Levitiko 19:15; Isaia 1:17; Eperu 13:18) Pe a tatou faia mea tonu i isi, atonu o le a latou faaalia mai foʻi na uiga iā i tatou.—Mataio 7:12.
“Fiafia i le agalelei.” E lē finagalo le Atua e tau ina faaalia atu le agalelei, ae e tatau ona fiafia i ai. O le upu Eperu mo le “agalelei” (cheʹsedh), e uiga atu foʻi i le “alofa faamaoni.” Na taʻua e se faitofā o le Tusi Paia, o le upu cheʹsedh e taaofaʻi uma ai uiga ia o le alofa, alofa mutimutivale, ma le agalelei, ae e lē na o se tasi o na uiga. E manaʻomia ona faaalia ma le lotomalie le alofa faamaoni, ma e tatou te maua faamanuiaga i le fesoasoani atu i isi. O le iʻuga, e tatou te maua le fiafia ona o le foaʻi atu.—Galuega 20:35.
“Savavali ma lou Atua ma le faamaulalo.” I le Tusi Paia, o le fuaitau “ia savavali,” e uiga atu i le “mulimulituʻi i ni gaoioiga patino.” E tatou te savavali ma le Atua e ala i le mulimulituʻi i tapulaa ua ia aumaia i le Tusi Paia. E manaʻomia le “faamaulalo” ina ia ausia ai lenā tulaga. E faapefea? O le faamaulalo i luma o le Atua, o le a tatou amanaʻia ai o tatou tulaga agasala ma le mea e gata ai lo tatou mafai. O lea la, o le ʻsavavali ma le faamaulalo,’ e uiga atu i le iloa lelei o mea e manaʻomia e Ieova mai iā i tatou, ma mea e mafai ona tatou ofoina atu.
O le mea e fiafia ai, ona e lē faatalitalia mai e Ieova ni mea e tatou te lē mafaia. E faafiafiaina o ia i mea sili ua tatou faia e auauna atu ai iā te ia. (Kolose 3:23) E na te silafia lelei le mea e gata ai lo tatou malosi. (Salamo 103:14) O le a tatou savavali ma ia ma le fiafia, pe a tatou lotomaulalo e iloa le mea e gata mai ai lo tatou malosi. Aiseā e le aʻoaʻo ai pe faapefea ona e savali faatasi ma le Atua? O le faia faapea, e te maua ai faamanuiaga mai iā te ia.—Faataoto 10:22.
Faitauga Tusi Paia mo Novema:
