Mataupu 6

Iesu Keriso—Auina Mai e le Atua?

1, 2. (a) O ā faamaoniga faapea o Iesu Keriso sa o se peresona moni? (e) O ā fesili ua lagā e uiga i a Iesu?

E TOE lava o tagata uma i aso nei ua faalogo e uiga i a Iesu Keriso. O lana faatosinaga i le tala faasolopito ua sili i soo se tasi. O le kalena ua faaaoga i vaega o le lalolagi ua faavae lea i le tausaga ua manatu na soifua mai ai! E pei ona fai mai le The World Book Encyclopedia: “O aso a o lumanai lea tausaga ua faatulaga T.L.M. po o tausaga lumanai le Mesia. O aso i tua mai ua faatulaga T.A. po o tausaga Amuli (anno Domini) (i tausaga o lo tatou Alii).”

² O lea, o Iesu sa lē o se tagata i mafaufau. Sa soifua o ia o se tagata i le lalolagi “I taimi anamua, e oo foi i fili o le Faa-Kerisiano sa lē masalomia le [i ai moni] O lea o Iesu? Pe sa auina moni mai ea o ia e le Atua? Ai se ā ua lauiloa ai o ia?

SA SOIFUA MUAMUA O IA

3. E tusa ma upu a le agelu, o le a fanau mai e Maria le alo o ai? (e) Pe sa faapefea ona mafai ona maua e le taupou o Maria ia Iesu?

³ E lē pei o isi tagata, sa fanau mai Iesu i se taupou. O lona igoa o Maria. Sa fai atu le agelu i a te ia e uiga i lana tama: “E sili o ia, e taʻua foi o le Alo o le Silisili ese.” (Luka 1:28-33; Mataio 1:20-25) A e faapefea ona i ai se tama a se fafine e lei feusuai lava ma se tane? Sa ala i le agaga paia o le Atua. Sa faaliliuina e Ieova le ola o lona Alo sili agaga mai i le lagi i le manava o Maria. Sa o se vavega! E mautinoa o Le na faia le uluai fafine faatasi ma le malosi e fanau tama, e mafai foi ona ia faapogaia se fafine ia i ai sana tama e aunoa ma se tamā faaletagata. Fai mai le Tusi Paia: “A ua oo atu i le faaatoaga o  tausaga, ona auina mai lea e le Atua o lona Alo, na fanau i le fafine.”—Kalatia 4:4.

4. (a) O le ā le ola sa olioli ai Iesu a o lei fanau mai o ia o se pepe? (e) O le ā na fetalaia e Iesu e faaalia ai sa soifua muamua o ia i le lagi?

⁴ O lea, ao lei fanau i le lalolagi o se tagata, sa i ai Iesu i le lagi o se peresona agaga sili. Sa i se tino agaga e lē vaaia e tagata, e pei foi o le Atua. (Ioane 4:24) Sa masani ona taʻua e Iesu le tulaga maualuga sa i a te ia i le lagi. Sa ia tatalo faatasi: “Loʻu Tamā e, ia e tuu mai ia te ua le manuia faatasi ma oe, o le manuia lava sa ia te i taua ma oe, a o lei faia le lalolagi.” (Ioane 17:5) Sa ia tulei atu foi: “O outou o lalo nei, o aʻu mai lugā.” “Pe faapefea pea outou vaai atu i le Atalii o le tagata, o alu ae ia i le mea sa i ai anamua.” “Sa aʻu i ai, a o lei leai se Aperaamo.”—Ioane 8:23; 6:62; 8:58; 3:13; 6:51.

5. (a) Ai se ā ua taʻua ai Iesu o le “Upu,” le “Ulumatua” ma le “Atalii e toatasi”? (e) O le ā le galuega sa auai Iesu ma le Atua?

⁵ A o lei afio mai i le lalolagi, sa taʻua Iesu o le Upu (Lokou) a le Atua. Ua faaalia e lenei tofi sa auauna o ia i le lagi o sē avea ma fofoga o le Atua. Ua taʻua foi o le “Ulumatua” a le Atua, ma o lona “Atalii e toatasi.” (Ioane 1:14; 3:16; Eperu 1:6) O le uiga sa muamua faia o ia i lo isi atalii agaga o le Atua, ma e na o ia sa faia patino e le Atua. Ua fai mai le Tusi Paia sa auai lenei Alo “ulumatua” ma Ieova i le faia o isi mea uma lava. (Kolose 1:15, 16) O lea ina ua tulei le Atua, “Ina  tatou faia ia o le tagata i lo tatou faatusa,” sa fetalai o ia i lona Alo. O ia lea na mulimuli ane afio mai i le lalolagi ma fanau mai i se fafine, sa auai i le faia o mea uma! Sa soifua muamua i le lagi ma lona Tamā mo ni tausaga e le mailoa!—Kenese 1:26; Faataoto 8:22, 30; Ioane 1:3.

LONA SOIFUAGA I LE LALOLAGI

6. (a) O ā mea na tutupu toeitiiti a o lei fanau mai o Iesu ma ina ua mavae foi lona fanau mai? (e) O fea sa fanau ai Iesu ma o fea foi na ia soifua aʻe ai?

⁶ Sa faufautane Maria i a Iosefa. Ma ina ua ia iloa ua to Maria, sa talitonu Iosefa sa auai Maria i se feusuaiga ma se isi tamaloa, ma o lea o le a lē faaipoipo ai i laua. Peitai, ina ua taʻu atu e Ieova i a te ia o Lona agaga paia na mafua ai ona afuafua le tama, sa talia loa e Iosefa Maria e fai ma ana avā. (Mataio 1:18-20, 24, 25) Mulimuli ane, sa fanaua Iesu ina o la asiasi atu i Peteleema. (Luka 2:1-7; Mika 5:2) A o pepe Iesu, sa taumafai le Tupu o Herota e fasiotia o ia. Ae na lapataia e Ieova Iosefa ma sa sosola ai o ia ma lona aiga i Aikupito. Ina ua mavae le maliu o le Tupu o Herota, sa toe foi loa Iosefa ma Maria faatasi ma Iesu i le aai o Nasareta i Kalilaia. Sa soifua aʻe ai o ia i ina.—Mataio 2:13-15, 19-23.

7. (a) O le ā le mea na tupu ina ua 12 tausaga o Iesu? (e) O le ā le galuega na aʻoaʻoina e Iesu ina ua tuputupu aʻe?

⁷ Ina ua 12 tausaga o Iesu, sa malaga o ia ma lona aiga i Ierusalema e auai i se taumafaiga faapitoa ua taʻua o le Paseka. I ina, sa ia faaaluina ai ni aso se tolu i le malumalu e faalogologo i faiaʻoga ma tuu fesili i a i latou. Sa faateʻia ē uma na faalogologo i le tele o mea na ia iloa. (Luka 2:41:52) A o soifua Iesu i Nasareta, sa aʻoaʻo e ia le faakamuta. E lē masalomia le aʻoaʻoina o ia e lona tamā fai o Iosefa i lea galuega, auā o ia sa o se kamuta.—Mareko 6:3; Mataio 13:55.

8. O le ā le mea na tupu ina ua 30 tausaga o Iesu?

⁸ Sa oo se suiga tele i le olaga o Iesu i le 30 o ona tausaga. Sa papatisoina ai o ia e Ioane le Papatiso, ma na tanumia atoatoa i vai o le Vaitafe o le Ioritana. Ua ripotia mai e le Tusi Paia: “Ua papatisoina Iesu, ona maliu ae loa lea o ia nai le vai, faauta foi, ua faaavanoaina le lagi ia te ia, ua ia iloa atu foi le Agaga o le Atua ua afio ifo e peiseai se lupe, ua oo i ona luga. Faauta foi,  o le siufofoga mai le lagi, ua faapea mai, O loʻu atalii pele lenā, ua ou fiafia lava ia te ia.” (Mataio 3:16, 17) Ua mautinoa e Ioane sa auina mai Iesu e le Atua.

9. (a) O ana fea na avea moni ai Iesu ma Keriso, ma ai se ā o lena taimi? (e) O le ā na foai atu ai Iesu ia lava e fai e ala i lona papatisoga?

⁹ I le liligi ifo o Lona agaga i luga o Iesu, sa faauuina ai o ia pe tofiaina e Ieova e fai ma tupu o Lona malo o loo fotuai mai, O le faauuina o ia e le agaga, sa avea ai Iesu o le “Mesia,” po o le “Keriso,” auā o nei upu i le gagana Eperu ma le Eleni o lona uiga “Faauuina.” O lea la, ua avea moni o ia o Iesu Keriso, po o Iesu lē ua Faauuina. Sa taʻua e le aposetolo o Peteru “o Iesu o le Nasareta, o le na faauuina e le Atua i le Agaga Paia ma le mana.” (Galuega 10:38) E le gata i lea, i lona papatisoina, na ofoina atu ai e Iesu lava ia i le Atua ina ia faia le galuega na auina mai ai o ia e le Atua i le lalolagi. O le ā lea galuega tāua?

AI SE Ā NA AFIO MAI AI O IA I LE LALOLAGI

10. O ā upu moni na afio mai Iesu e taʻu i le lalolagi?

¹⁰ Sa taʻu atu e Iesu le pogai na afio mai ai i le lalolagi i le kovana Roma o Ponotio Pilato: “O le mea lenei na fanau mai ai aʻu, o le mea [po o le fuafuaga] foi lenei na ou sau ai i le lalolagi, ina ia ou molimau i le upu moni.” (Ioane 18:37) Ae o le a le upu moni faapitoa na auina mai ai Iesu e faailoa? Muamua, o le upu moni e uiga i lona Tamā. Sa ia aʻoaʻoina ona soo e tatalo ia “faapaiaina” le suafa o lona Tamā. (Mataio 6:9, King James Version) Ma sa tatalo: “Ua ou faaali atu lou suafa i tagata na e foai mai ia te au ai le lalolagi.” (Ioane 17:6) Sa fetalai o ia: “E tatau ona ou folafola le tala lelei o le malo o le Atua i nisi aai foi; auā o le mea lea na auina mai ai aʻu.—Luka 4:43.

11. (a) Ai se ā na manatunatu ai Iesu e tāua lava lana galuega? (e) O le ā le mea sa lei faatautu e fai? O le ā la e tatau ona tatou faia?

¹¹ O le ā le tāua sa ia Iesu i le faailoaina o le suafa o lona Tamā ma le malo? Sa ia tulei i ona soo: “O laʻu mea e ʻai, ia ou faia le finagalo o le na auina mai aʻu, ma faaiu lana galuega.” (Ioane 4:34) Ai se ā na tāua ai le galuega a le Atua i a Iesu e pei o mea e ʻai? Ona o le Malo o le ala lea e faataunuu ai e le Atua lana fuafuaga ofoofogia mo le fanau a tagata. O lenei le malo o le ana faaumatia amio leaga uma ma faamamā le suafa o Ieova  mai i faifaiga ua faafaupue atu i ai. (Tanielu 2:44; Faaaliga 21:3, 4) O lea, sa lei faatautu Iesu i le faalauiloaina o le suafa o le Atua ma le Malo. (Mataio 4:17; Luka 8:1; Ioane 17:26; Eperu 2:12) Sa fetalai o ia i le upu moni, e tusa lava pe tausaafia pe e leai. Ua ia saunia se faataʻitaʻiga tatou mulimuli i ai pe afai tatou te mananao e faafiafia le Atua.—Peteru 2:21.

12. O le ā le isi mafuaaga tāua na afio mai ai Iesu i le lalolagi?

¹² Ina ia maua le ola e faavavau i lalo o le malo o le Atua, sa tatau ona sasaa e Iesu lona totoola ia oti. E pei ona taʻua e aposetolo e toalua a Iesu: “Ua taʻuamiotonuina nei i tatou i lona toto.” “O le toto foi o Iesu Keriso lona Alo [o le Atua] e faamamāina ai i tatou i agasala uma lava.” (Roma 5:9; 1 Ioane 1:7) Na afio mai Iesu i le lalolagi ina ia maliu mo i tatou. Sa fetalai o ia: “E pei o le Atalii o le tagata e lei sau ia ina ia auauna mai tagata ia te ia, a ia auauna atu ia, ma foaiina atu lona ola e fai ma togiola e sui aʻi tagata e toatele.” (Mataio 20:28) O le ā le uiga o le foaiina atu e Keriso o lona ola e fai ma “togiola”? Ai se ā na manaomia ai le sasaa atu o lona totoola ia oti mo lo tatou faaolataga?

NA IA FOAIINA ATU LONA OLA O SE TOGIOLA

13. (a) O le ā se togiola? O le ā le tau o le togiola na totogia na e Iesu e faasaoloto ai tatou mai le agasala ma le oti?

¹³ E masani ona faaaoga le upu “togiola” pe afai e ave faamalosi se tagata. Atonu e faapea mai lē o faagaoia le tagata, e toe faafoisia mai lea tagata pe afai e totogi atu se vaega faapitoa o se tupe o se togiola. O se mea e togiola o se mea e faasaoloto ai lea tagata. O se mea e totogia ai le faaumatia ai lona ola. Sa tuuina atu le ola lelei atoatoa faaletagata o Iesu ina ia faasaoloto ai le fanau a tagata i le faapologaina i le agasala ma le oti. (1 Peteru 1:18, 19; Eperu 1:7) Ai se ā na manaomia ai lea?

14. Ai se ā na manaomia ai le togiola na saunia e Iesu?

¹⁴ Talu ai ona sa fouvale Atamu lo tatou augatamā faasaga i le Atua. I lana gaoioiga solitulafono na avea ai o ia ma sē e agasala, auā “o le agasala o le solitulafono lava lea.” (1 Ioane 3:4; 5:17) O le iuga la, ua le agavaa o ia mo le mauaina o le mea alofa a le Atua o le ola e faavavau. (Roma 6:23) Sa melea e Atamu le ola lelei atoatoa mo ia lava faaletagata i se lalolagi parataiso. Sa  ia melea foi lenei faamoemoe ofoofogia mo ana fanau uma o le a mauaina mai. Atonu e te fesili mai, ‘Ae ai se ā ua tatau ai ona feoti uma lana fanau, semanu o Atamu sa agasala?’

15. Talu ai ona o Atamu sa agasala, ai se ā ua tatau ai ona mafatia ma feoti lana fanau?

¹⁵ Ona ua agasala Atamu, ua ia faasolo mai ai lea agasala ma le oti i lana fanau, e aofia ia tagata uma o loo ola nei. (Iopu 14:4; Roma 5:12) Ua faapea mai le Tusi Paia: “Ua agasala tagata uma lava, ma ua le oo i le viiga mai le Atua.” (Roma 3:23; 1 Tupu 8:46) E oo i le tagata amio atua o Tavita sa ia fai mai: “Na fanaua aʻu ma le amio leaga; na ou i ai foi i le manava o loʻu tinā ma le agasala.” (Salamo 51:5) O lea, ua feoti tagata ona o le agasala sa tuufaasolo mai i a Atamu. E faapefea la ona mafai i le faataulagaina o le ola o Iesu ona faasaoloto tagata uma i le nofo pologa i le agasala ma le oti?

16. (a) Sa faapefea ona feagai le Atua e tusa ai ma lana tulafono e tatau ona ‘avatu le ola e sui aʻi le ola,’ i le saunia o le togiola? (e) Ai se ā ua na o Iesu ai le tagata e mafai ona totogia le togiola?

¹⁶ O loo aafia ai se mataupu silisili faaletulafono o le tulafono a le Atua mo le nuu o Isaraelu. Ua faapea mai e ‘tatau ona avatu le ola e sui aʻi le ola.’ (Esoto 21:23; Teuteronome 19:21) Ona o le lē usitai na lē iloa ai e le tagata lelei atoatoa o Atamu le ola lelei atoatoa i se lalolagi parataiso mo ia ma ana fanau uma. Sa foai atu e Iesu Keriso lona ola lelei atoatoa ina ia toe faatau mai le mea na lē iloa ia Atamu. Ioe, o Iesu “na foaifuaina e ia ia te ia e fai ma togiola mo tagata uma lava.” (1 Timoteo 2:5, 6) Ona o ia o se tagata lelei atoatoa, e pei o Atamu, ua taʻua ai la Iesu “o le Atamu mulimuli.” (1 Korinito 15:45) E leai se tagata na i lo Iesu na te mafai ona saunia le togiola. Auā na o Iesu sa tutusa ma Atamu o se atalii faaletagata lelei atoatoa o le Atua.—Salamo 49:7; Luka 1:32; 3:38.

17. O ana fea na totogia ai le togiola i le Atua?

¹⁷ Sa maliu Iesu ua 33 ¹/₂ ona tausaga. Ae i le aso tolu talu ona maliu, sa toe faatuina ai o ia i le ola. Fasefulu aso mulimuli ane, sa toe afio ia i le lagi. (Galuega 1:3, 9-11) I le toe avea o se peresona agaga i ina, ua “iloa ia nei o ia i luma o le Atua mo i tatou,” e tauave le aogā o lana tulaga togiola. (Eperu 9:12:24) I lea taimi sa totogi atu ai le togiola i le Atua i le lagi. Ua avanoa nei le saolotoga mo le fanau a tagata. Ae o afea e oo mai ai ona aogā?

18. (a) E faapefea ona aogā mo i tatou i le taimi nei le togiola? (e) O le ā e mafaia i le lumanai ona o le togiola?

 ¹⁸ E oo foi i le taimi nei, ua aogā mo i tatou le taulaga togiola a Iesu. E faapefea? I le faatuatua i ai, e mafai ona tatou fiafia i se tulaga mamā i luma o le Atua ma maua lana tausiga alofa. (Faaaliga 7:9, 10, 13-15) Atonu o le toatele o i tatou sa faia ni agasala mamafa a o lei aʻoaʻoina e uiga i le Atua. E oo foi i le taimi nei, tatou te faia ai mea sese, ma o ni isi taimi o mea matuiā. Ae e mafai ona tatou sailia ma le saoloto le faamagaloga mai le Atua e ala i le togiola, faatasi ma le mautinoa o lea ia faafofoga mai i a i tatou. (1 Ioane 2:1, 2; 1 Korinito 6:9-11) I aso foi o i luma, o le a tatalaina e le togiola mo i tatou le ala mo le mauaina o le mea alofa a le Atua o le ola e faavavau i lana lalolagi fou amiotonu. (2 Peteru 3:13) I lea taimi o i latou uma o e faatuatua i le togiola o le a saoloto atoatoa mai i le pologa i le agasala ma le oti. E mafai ona latou tepa taulaʻi atu i le ola lelei atoatoa e faavavau!

19. (a) O ā auga o le sauniuniga o le togiola o i a te oe? (e) E ao ona tatou faaalia e faapefea lo tatou agaga faafetai mo le togiola, e tusa ma upu a le aposetolo o Paulo?

 ¹⁹ O le a sou lagona i le togiola? Pe e mafana ai lou loto i a Ieova ona e manatu mai ma foai mai lona Alo pele e sui aʻi oe? (Ioane 3:16; 1 Ioane 4:9, 10) Manatu foi i le alofa o Keriso. Na afio mai ma le loto atoa ia maliu mo i tatou. Pe e le ao ai ona tatou faafetai? Ua faaalia e le aposetolo o Paulo le ala e ao ona tatou amio ai i le fai mai: “Na maliu foi o ia ona o tagata uma, ina ia usiusitai pea e ola ia te i latou, a o ia o le na maliu ma toe tu mai o le sui o i latou.” (2 Korinito 5:14, 15) Pe o le a faaalia ea lou agaga talisapaia i le faaaoga o lou ola e auauna ai i le Atua ma lona Alo o Iesu Keriso?

AISEĀ NA FAIA AI E IESU VAVEGA

20. O le ā e mafai ona tatou aʻoaʻoina e uiga i a Iesu mai i lona faamaloloina o le lepela?

²⁰ Ua lauiloa Iesu i vavega na ia faia. Sa ootia lona finagalo mo tagata ua oo i ai faalavelave, ma sa naunau o ia e faaaoga lona mana mai le Atua e fesoasoani i a i latou. Mo se faaaʻoaʻoga, sa alu atu se tagata lepela ma faapea atu: “Afai ua e finagalo i ai, e te mafaia ona faamamā ia te au. Ona mutimuti vale lea o le alofa o Iesu ia te ia, ua aapa atu lona aao, ua paʻi atu ia te ia, ma fetalai atu ia te ia, Ou te loto i ai, ina ia mamā ia oe.” Ma sa faamaloloina o ia!—Mareko 1:40-42.

21. Sa faapefea ona fesoasoani Iesu i motu o tagata?

²¹ Manatu i le isi vaaiga faale-Tusi Paia, ma mafaufau i faalogona ootia o Iesu mo tagata: “Ona o mai ai lea ia te ia o le motu o tagata e toatele, ua ia te i latou o e pipili, o e tauaso, o e gūgū, o e mumutu, atoa ma isi e toatele, ua latou tuu atu ia i latou i vae o Iesu; ona faamalolo ai lea e ia o i latou. Ona taufaiofo ai lea o le motu o tagata ina ua latou iloa atu o e sa gūgū ua tautala, o e mumutu ua atoatoa, o e sa pipili ua savavali, o e sa tauaso ua vaai; ona latou vivii atu ai lea i le Atua o Isaraelu.”—Mataio 15:30, 31.

22. O le ā ua faaalia ai e manatu moni Iesu i tagata sa ia fesoasoani i ai?

²² Tatou te iloa ai sa manatu moni Iesu i tagata na puapuagatia, ma sa manao e fesoasoani i a i latou e tusa ma le tala na taʻu i ona soo: “Ou te alofa atu i le motu o tagata, auā o le aso tolu  lenei o tatou nonofo ma i latou, e leai foi ni a latou mea e ʻai. Ou te le mafai ona tuuina atu ia te i latou e ō mātelaina, neʻi latou lailoa i le ala.” Sa fafaga faavavega e Iesu le “toagaafe o tane, a e lei faitaulia fafine ma tama iti,” i areto e fitu ma iʻa laiti.—Mataio 15:32-38.

23. O le ā na uunaia ai Iesu e toe faatuina le tama a le fafine ua oti lana tane?

²³ I le isi mea na tupu, sa fetaui Iesu ma le solo o se maliu na agaʻi mai i le aai o Naina. Ua fai mai le Tusi Paia: “Ua fata mai le tagata oti, o le tama e toatasi o ia a lona tinā, o ia foi le fafine ua oti lana tane; . . . Ua silasila atu le Alii ia te ia, ona mutimuti alofa lea o ia te ia.” Sa ootia o ia i le faanoanoa o lenei fafine. Ona fetalai atu Iesu i le tino oti: “Le taulealea e, ou te fai atu ia te oe, Ina tulai ia.” Ma ma le ofo tele! “Ona nofo ai leai luga o le na oti, ua tautala; ona ia tuuina atu lea o ia i lona tinā.” Mafaufau i le lagona na oo i lea tinā! O le ā sou faalogona? Sa aave tala i lenei mea ofoofogia. E lē tioa ona lauiloa Iesu.—Luka 7:11-17.

24. O le ā sa faaalia e vavega a Iesu e tusa ai ma le lumanai?

²⁴ Ae o vavega na faia e Iesu sa aoga puupuu. Sa toe oo foi faafitauli i tino o tagata na ia faamaloloina. Ma o ē na ia faatutuina sa toe maliliu foi. Ae o vavega a Iesu, sa faamaonia ai na auina mai e le Atua, ma o ia moni o lona Alo. Ma ua latou faamaonia ai, o faafitauli uma o tagata e mafai ona faaleleia i le mana o le Atua. Ioe, ua latou faaalia i se fua itiiti mea e oo i le lalolagi i lalo o le malo o le Atua. I lena taimi, o ē fia ʻaai o le a fafagaina, o ē mamaʻi o le a faamaloloina, ma e oo foi i ē maliliu o le a toe faatutuina! Ma o le a lē toe i ai se maʻi, oti po o faalavelave e tupu ai le lē fiafia. Maeu se faamanuiaga o le a i ai!—Faaaliga 21:3, 4; Mataio 11:4, 5.

PULE O LE MALO O LE ATUA

25. O ā vaega e tolu e ono vaevaeina i ai le olaga o Iesu?

²⁵ E Tolu ni vaega o le olaga o le Alo o le Atua. Muamua, o tausaga lē mailoa sa ia faaaluina ma lona Tamā i e lagi a o lei avea o ia ma tagata. O le isi, o le 33 1/2 tausaga na ia faaaluina i le lalolagi ina ua mavae lona fanau mai. Ma o nei, o lona toe soifua i le lagi o se peresona agaga. O le ā lona tulaga ua i ai talu mai lona toe faatuina aʻe i le lagi?

26. E ala i lona faamaoni i le lalolagi, ua faamaonia ia ua agavaa Iesu mo le ā?

 ²⁶ E manino le ao ona fai oe Iesu ma tupu. Sa folafola atu e le agelu i a Maria: “E fai o ia ma tupu . . . e faavavau.” (Luka 1:33) I lana auaunaga faalelalolagi sa ia tautala i taimi uma i le malo o le Atua. Sa ia aʻoaʻo ona soo ia tatalo: “Ia oo mai lou malo. Ia faia lou finagalo i le lalolagi, e pei ona faia i le lagi.” Ma sa ia augani atu “ia outou muai saili le malo o le Atua.” (Mataio 6:10, 33) I lona faamaoni i le lalolagi, sa faamaonia e Iesu ua agavaa e fai ma tupu o le malo o le Atua. Pe a amata ona pule o ia o se tupu i le taimi lava na toe afio aʻe ai i le lagi?

27. (a) O le ā sa faia e Iesu ina ua mavae lona toe afio aʻe i le lagi? (e) O le ā le gaoioiga muamua a Iesu i le avea o se tupu o le malo o le Atua?

²⁷ E leai, sa lei faia faapea e ia. Ua faasino faapea e le aposetolo o Paulo i le Salamo 110:1, ma faamatala: “Na avatu e ia [Iesu] le taulaga e tasi mo agasala, o loo faatalitali atu ai pea seia avea i latou o e fai o ia mo latou fili ma mea e tu ai ona aao.” (Eperu 10:12, 13) Sa faatali Iesu i le faatonuga a Ieova: “Ia e pule oe i totonu o e ita ia te oe.” (Salamo 110:2) Ina ua oo mai i lea taimi, sa amata loa ona ia faamamāina le lagi o Satani ma ana agelu. O le iuga e lena taua i le lagi ua faamauina i upu nei: “Ona ona po nei ua oo mai ai le olataga, ma le mana, ma le malo o lo tatou Atua, ma le pule a lona Keriso; auā ua lafo i lalo le na molia o tatou uso, o le na molia i tatou i luma o lo tatou Atua i le ao ma le po.” (Faaaliga 12:10) E pei ona vaaia i se tasi uluai mataupu, ua faaalia e mea moni ua mavae ona tupu lenei taua i le lagi, ma ua pule nei Iesu i totonu o ona fili.

28. (a) O le ā ua toeitiiti nei ona faia lea e Keriso? (e) O le ā e tatau ona tatou faia ina ia olioli i lana puipuiga?

²⁸ Ua toeitiiti nei ona gaoioi lea o Keriso ma ana au agelu faalelagi ina ia tafiesea le lalolagi o i ai nei. (Tanielu 2:44; Faaaliga 17:14) Ua faapea mai le Tusi Paia e i ai sana ‘pelu umi, na te taia ai nuu, ma na te leoleo i laotu i le tootoo uamea.’ (Faaaliga 19:11-16) Ina ia taʻuaogaina mo le puipuiga i le vaitaimi o lenei faaumatiaga o fotuai mai, e tatau i ai tatou ona faataʻitaʻi le faatuatua i a Iesu Keriso. (Ioane 3:36) E tatau ona fai i tatou ma ona soo ma tatou gauai atu i a te ia o lo tatou tupu faalelagi. Pe o le a e faia ea lena mea?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Ata i le itulau 58]

Na tuua e Iesu lana galuega faakamuta ina ia papatisoina ma avea ma lē ua faauuina a Ieova.

[Ata i le itulau 63]

Sa tutusa Iesu ma le tagata lelei atoatoa o Atamu

 [Ata i le itulau 64]

Sa gaoioi Iesu ma le alofa mutimutivale ia fesoasoani i ē mamaʻi ma fia ʻaai

 [Ata i le itulau 67]

I le faatutuina mai o ē ua feoti, sa faaalia e Iesu le mea o le a ia faia i se fua e sili atu pe a pule mai le malo o le Atua