Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nehenehe tatou e tauturu ia vetahi ê

E nehenehe tatou e tauturu ia vetahi ê

“A TUPU ai te haavîraa uˈana i muri aˈe i te hoê maitiraa, e tausani Ite no Iehova tei faarue i to ratou fare,” ta François ïa i parau. E matahiapo o ˈna i te hoê fenua ravai ore. Ua parau o ˈna e mea varavara te maa e te raau e mea moni roa te tahi atu mau mea. Ua opani te mau fare moni e aita e nehenehe e tatara mai i te moni i ta ratou mau matini.

Ua afai oioi te mau taeae o te Betela i te moni, te maa e te raau no te mau Ite tei faarue i to ratou fare e tei haaputuputuhia i te mau Piha a te Basileia. Ua tapea te mau pǔpǔ patoi i te mau purumu. I te mea râ e ua ite ratou e e tiaraa amui ore to te mau Ite, e pinepine ratou i te ore e tapea i te mau pereoo o te Betela.

Te na ô ra François, “A haere ai i te hoê Piha a te Basileia, ua pupuhi te hoê taata huna i to matou pereoo. Aita râ matou i pepe. A ite ai i te hoê faehau i te hororaa mai e te hoê pupuhi, taviri taue atura matou i te pereoo e hoˈi oioi atura i te amaa. Auê matou i te mauruuru ia Iehova e te ora noa ra matou! I to muri iho mahana, ua ora mai na 130 taeae i haaputuputuhia na i tera Piha a te Basileia e ua haere mai vetahi i te Betela. Ua haapao ïa matou ia ratou i te pae varua e i te pae materia a faaoti roa ˈi tera arepurepuraa.”

Te parau ra François e i muri aˈe, mea rahi te taeae no ǒ tei papai i te Betela no te faaite i to ratou mauruuru rahi. Te na ô ra oia, “Ua tiaturi atu â ratou ia Iehova a fanaˈo ai i te tauturu no ǒ mai i to ratou mau taeae i te fenua ê.”

Ia faaruru to tatou mau taeae e tuahine i te ati natura aore ra i te ati faatupuhia e te taata, eita tatou e parau noa ˈtu ‘ia mahanahana hoi outou e ia paia.’ (Iak. 2:15, 16) E imi tatou i te ravea no te haapao i to ratou mau hinaaro pae tino. I te senekele matamua, a faaarahia ˈi te mau pǐpǐ e e tupu te hoê oˈe, “ua opua [ratou e] e hapono te taata atoa i te taoˈa e au ia ˈna ihora, ei tauturu atu i te mau taeae i parahi i Iudea.”—Ohi. 11:28-30.

Ei tavini a Iehova, te hinaaro mau nei tatou e tauturu i te taata riirii i te pae materia. E hinaaro pae varua atoa râ to te taata. (Luka 11:28) No te tauturu ia ratou ia ite e mea faufaa ia haamâha i tera hinaaro, ua faaue Iesu i tei pee ia ˈna ia faariro i te taata ei pǐpǐ. (Mat. 28:19, 20) Te horoa rahi nei tatou taitahi i to tatou taime, itoito e ta tatou faufaa no te rave i tera ohipa. Ei faanahonahoraa, te faaohipa nei tatou i te mau ô horoa noa no te tauturu i te tahi atu i te pae materia. E faaohipahia râ na mua roa tera mau ô no te turu i te mau ohipa taaihia i te Basileia e te poro i te parau apî maitai. Te faaite nei ïa tatou i to tatou here i te Atua e i to tatou taata-tupu.—Mat. 22:37-39.

Ia papu i te feia e turu nei i te ohipa na te ao nei a te mau Ite no Iehova e te faaohipa-maitai-hia ra ta ratou mau ô. E nehenehe anei oe e tauturu i to mau taeae e fifi ra? Te hinaaro ra anei oe e turu i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ? Mai te peu e e, eiaha “e tapea i te maitai i te taata e au ia ˈna.” E ravea ta oe ra, a rave ïa.—Mas. 3:27.