‘E riro te reira ei haamanaˈoraa no outou’
“E riro taua mahana nei ei manaˈoraa no outou; e e haapao outou i te reira ei mahana oroa na Iehova.”—EXO. 12:14.
1, 2. Eaha te oroa matahiti ta te mau Kerisetiano atoa e haafaufaa roa ra, e no te aha?
EAHA ta oe e manaˈo a faaroo ai i te parau “oroa matahiti”? E manaˈo paha te hoê taata faaipoipo i te oroa matahiti o to ˈna faaipoiporaa. No vetahi ê, o te taio mahana paha e haamanaˈohia ˈi te hoê tupuraa faufaa, mai te mahana i tiamâ ˈi to ratou fenua. Ua ite râ anei oe eaha te oroa te faatupuhia ra e te hoê nunaa a 3 500 tiahapa matahiti i teie nei?
2 O te Pasa tera oroa. Ua tapao te reira i te tiamâraa o Iseraela i tahito i te faatîtîraa i Aiphiti. Mea faufaa teie oroa no oe. No te aha? Ua taaihia hoi te reira i te tahi mau tuhaa faufaa o to oraraa. E manaˈo paha oe, ‘Na te mau ati Iuda i faatupu i te Pasa. E ere au i te ati Iuda. No te aha ïa vau e anaanatae ai i tera oroa matahiti?’ E itehia te pahonoraa i roto i teie mau parau faufaa mau: “O te Mesia hoi ta tatou pasa, i taparahihia ïa na tatou.” (Kor. 1, 5:7) No te taa i te faufaaraa o teie parau mau, e titauhia ia ite atu â no nia i te Pasa ati Iuda. Oia atoa ia hiˈopoa i te reira ia au i te hoê faaueraa horoahia i te mau Kerisetiano atoa.
NO TE AHA I FAATUPUHIA ˈI TE PASA?
3, 4. Eaha tei tupu hou te Pasa matamua?
3 E hanere mirioni taata na te ao e ere i te ati Iuda. Ua ite rii râ ratou i tei tupu hou te Pasa matamua. Peneiaˈe ua taio ratou i te reira i roto i te buka Bibilia o te Exodo, ua faaroo i te faatiaraa o teie aamu aore ra ua mataitai i te hoê hohoˈa teata no nia i tera tupuraa.
4 E rave rahi matahiti to Aiphiti faatîtîraa i te mau Iseraela. Tono aˈera Iehova ia Mose e i to ˈna taeae o Aarona no te ani ia Pharao ia faatiamâ i to ˈNa nunaa. Aita râ teie Pharao teoteo i tuu ia ratou. Tairi aˈera Iehova i tera fenua i na ati ino mau hoê ahuru. I te ati hopea, ua haapohehia te mau tamarii matahiapo Aiphiti. I reira noa Pharao i te tuuraa i te mau Iseraela.—Exo. 1:11; 3:9, 10; 5:1, 2; 11:1, 5.
5. Ia aha te mau Iseraela hou ratou a faatiamâhia ˈi? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)
5 Ia aha râ te mau Iseraela hou ratou a faatiamâhia ˈi? Tei te tau uaaraa tiare tatou o te matahiti 1513 hou te Mesia, i te avaˈe Hebera no Abiba tei parauhia i muri aˈe Nisana. * Ua parau te Atua i te mau Iseraela ia haamata i te faaineine ia ratou i te 10 no Nisana no te hoê tupuraa i te taperaa mahana o te 14 no Nisana. No te aha i te taperaa mahana? E taio hoi te mau Hebera i te mahana mai te hoê taperaa mahana i te tahi atu. I te 14 no Nisana, e mea tia ia tupai te utuafare taitahi i te hoê mamoe oni (aore ra te hoê puaaniho) a parai atu ai i to ˈna toto i nia i na pou opani e te teˈa i nia aˈe o te fare. (Exo. 12:3-7, 22, 23) E amu te utuafare i te hoê pinia mamoe tunu-paa-hia, te pane faahopue-ore-hia e te raau rii avaava. E haere te melahi a te Atua na rotopu i te fenua e e haapohe i te mau tamarii matahiapo Aiphiti. Area râ te mau Iseraela faaroo, e paruruhia ïa ratou e e tiamâ mai.—Exo. 12:8-13, 29-32.
6. No te aha te mau Iseraela i tamau noa ˈi i te faatupu i te Pasa i muri aˈe?
6 Tera iho â tei tupu. E mea tia ia haamanaˈo Iseraela i to ratou tiamâraa mai ia Aiphiti. Ua parau te Atua ia ratou: “E riro taua mahana nei ei manaˈoraa no outou; e e haapao outou i te reira ei mahana oroa na Iehova; e hope roa ˈˈe to outou mau ui atoa ra, ei oroa ta outou i te reira mahana ei haapaoraa tamau ïa.” I muri iho i te oroa Pasa i te 14 no Nisana, i faatupuhia na te hoê oroa e hitu mahana. E nehenehe râ te iˈoa Pasa e faaohipahia no na vau mahana oroa. (Exo. 12:14-17; Luka 22:1; Ioa. 18:28; 19:14) Hoê teie o te mau mahana oroa tei faauehia i te mau Hebera ia faatupu i te matahiti taitahi.—Par. 2, 8:13.
7. Eaha ta Iesu i haamau i ta ˈna Pasa hopea e ta ˈna mau aposetolo?
7 Ei ati Iuda i raro aˈe i te ture a Mose, ua faatupu Iesu e ta ˈna mau aposetolo i te Pasa. (Mat. 26:17-19) I ta ratou Pasa hopea, ua haamau Iesu i te hoê tupuraa apî ta ta ˈna mau pǐpǐ e pee i te matahiti taitahi: te Amuraa maa a te Fatu. Afea râ ratou e faatupu ai i te reira?
AFEA E FAATUPU AI I TE AMURAA MAA A TE FATU?
8. Eaha te uiraa e hiti mai paha no nia i te Pasa e te Amuraa maa a te Fatu?
8 Ua horoa Iesu i te mau faaueraa no te Amuraa maa a te Fatu i muri noa ˈˈe i te faatupuraa i te Pasa e ta ˈna mau aposetolo. E faatupuhia ïa te reira i te hoê â mahana. Teie râ, ua tapao paha oe i nia i te tarena e mea taa ê te taio mahana o te Pasa ati Iuda i te taio mahana e haamanaˈo ai tatou i te poheraa o Iesu. No te aha teie taa-ê-raa? E tauturu mai ta te Atua faaueraa i te mau Iseraela ia pahono i teie uiraa. Ua parau te Atua i te nunaa ia tupai i te pinia mamoe i te 14 no Nisana e i teihea taime.—A taio i te Exodo 12:5, 6.
9. Ia au i te Exodo 12:6, afea e tupaihia ˈi te pinia mamoe o te Pasa? (A hiˈo atoa i te tumu parau tarenihia “Teihea taime o te mahana?”)
9 Ia au i te Exodo 12:6, e tupaihia te pinia mamoe “i te ahiahi.” Te faaohipa nei te tahi mau Bibilia, mai te Tanakh ati Iuda, i te parau “i te marumarupo.” Area te tahi atu, “i te toparaa mahana” ïa. E tupaihia ïa te pinia mamoe a haamata ˈi te 14 no Nisana, oia hoi i muri iho i te toparaa mahana e a maramarama noa ˈi.
10. (a) No vetahi, afea te pinia mamoe i tupaihia ˈi? (b) Eaha râ te uiraa e hiti mai?
10 I muri aˈe, ua manaˈo te tahi mau ati Iuda e i titauhia na e rave rahi hora no te tupai i te mau pinia mamoe atoa tei afaihia i te hiero. Ua manaˈo ïa ratou e te faahiti ra te Exodo 12:6 i te hopea o te 14 no Nisana, oia hoi mai te taperaa mahana i te toparaa mahana o te 14 no Nisana. Teie râ, mai te peu e i tupaihia na te mau pinia mamoe i tera taime, afea te mau Iseraela e amu ai i te Pasa? Ia au i te orometua Jonathan Klawans, e amu ratou i te reira i te 15 no Nisana. Ua parau râ o ˈna e aita te reira i faahitihia e te buka Bibilia o te Exodo. Aita atoa te mau papai a te mau rabi e faaite ra mea nafea te Pasa i te faatupuraahia hou a haamouhia ˈi te hiero i te matahiti 70.
11. (a) Eaha ta Iesu i faaruru i te mahana o te oroa Pasa i te matahiti 33? (b) No te aha te 15 no Nisana 33 i parauhia ˈi te hoê Sabati “rahi”? (A hiˈo i te nota i raro i te api.)
11 Afea ïa te Pasa i te faatupuraahia i te matahiti 33? I te mahana hou te Pasa, oia hoi i te 13 no Nisana, ua parau Iesu ia Petero e Ioane: “A haere, a faanahonaho i te pasa ia amu tatou.” (Luka 22:7, 8) E i te 14 no Nisana, te Mahana maha ïa i muri aˈe i te toparaa mahana, ua amu Iesu i te Pasa e ta ˈna mau aposetolo. I muri iho, ua horoa ˈtu Iesu i te mau faaueraa no te Amuraa maa a te Fatu. (Luka 22:14, 15) I tera po, ua tapeahia e ua haavahia Iesu. Ua patitihia o ˈna i nia i te pou a fatata ˈi te hora 12 i te avatea i te 14 no Nisana e ua pohe i tera iho â taperaa mahana. (Ioa. 19:14) ‘Ua taparahihia ïa te Mesia, ta tatou pasa,’ i te hoê â mahana i tupaihia ˈi te pinia mamoe o te Pasa. (Kor. 1, 5:7; 11:23; Mat. 26:2) E ua hunahia Iesu hou a haamata ˈi te 15 no Nisana. *—Lev. 23:5-7; Luka 23:54.
TE HOÊ HAAMANAˈORAA FAUFAA NO OE
12, 13. Mea nafea te mau tamarii ati Iuda i faufaahia ˈi i te Pasa?
12 I te Pasa matamua i Aiphiti, ua faaue te Atua i te mau Iseraela ia faatupu i te reira i te mau matahiti atoa “e a muri noa ˈtu.” I tera oroa matahiti, e uiui te mau tamarii i to ratou metua no nia i te auraa o te reira. (A taio i te Exodo 12:24-27; Deut. 6:20-23) E riro ïa te Pasa ei ‘haamanaˈoraa’ e huti atoa ˈi te mau tamarii i te haapiiraa.—Exo. 12:14.
13 Mai tera i tera uˈi, e huti mai te mau tamarii i te haapiiraa faufaa i to ratou mau metua. Teie hoê: e paruru Iehova i ta ˈna mau tavini. E ite ratou e te vai mau ra te Atua ora ra o Iehova, te haapao ra oia i to ˈna nunaa e te ohipa ra no to ratou maitai. Ta ˈna ïa i faaite i to ˈna parururaa i te mau tamarii matahiapo Iseraela “a tairi ai oia i to Aiphiti.”
14. Eaha ta te mau metua Kerisetiano e nehenehe e haapii i ta ratou tamarii no nia i te Pasa?
14 Eita te mau metua Kerisetiano e faatia i te auraa o te Pasa i te mau matahiti atoa i ta ratou tamarii. Teie râ, te haapii ra anei oe ia ratou e te paruru ra te Atua i to ˈna nunaa? Te faaite ra anei oe ia ratou i to oe tiaturi papu e te paruru noa ra Iehova i to ˈna nunaa? (Sal. 27:11; Isa. 12:2) Te na reira ra anei oe maoti te hoê aparauraa au maitai? E tauturu teie haapiiraa i to utuafare ia tiaturi atu â ia Iehova.
15, 16. Eaha ta te faatiaraa o te Pasa e o te Exodo e haapii maira no nia ia Iehova?
15 Eaha ˈtu â ta te Pasa e haapii maira no nia ia Iehova? E nehenehe ta Iehova e paruru i to ˈna nunaa, oia atoa râ e faaora ia ratou. Ta ˈna ïa i rave a ‘aratai ai ia ratou mai Aiphiti mai.’ A feruri na: Ua arataihia ratou e te hoê pou ata i te ao e te hoê pou auahi i te po. Ua na roto atu ratou i te miti Uteute tei faataa-ê-hia. E au ra ïa e e patu pape teitei mau tei to ratou pae aui e atau. A tapae ai i te tahi atu paeau, ua ite ratou i te miti ia tapoi i te nuu Aiphiti. Arue ihora te mau Iseraela ia Iehova tei faaora ia ratou a himene atu ai: “E himene au ia Iehova . . . O te puaahorofenua e o tei parahi i nia iho tei hurihia e ana i raro i te tai. O Iehova to ˈu puai, e ta ˈu arueraa, e ua riro oia ei ora no ˈu.”—Exo. 13:14, 21, 22; 15:1, 2; Sal. 136:11-15.
16 Mai te peu e tamarii ta oe, te tauturu ra anei oe ia ratou ia tiaturi ia Iehova ei Atua Faaora? Te ite ra anei ratou i roto i ta oe mau parau e faaotiraa e te tiaturi ra oe ia Iehova? Peneiaˈe i roto i ta outou haamoriraa utuafare e nehenehe outou e aparau no nia i ta tatou i taio i roto i te Exodo pene 12-15 e e faataa mea nafea Iehova i te faaoraraa i to ˈna nunaa. I te tahi atu taime, e nehenehe outou e hiˈopoa i te Ohipa 7:30-36 aore ra te Daniela 3:16-18, 26-28. Ia papu i te feia apî e i te feia paari e e ere noa Iehova i te hoê Atua Faaora no tahito ra. E faaora o ˈna ia tatou mai ia ˈna i faaora i to ˈna nunaa i te tau o Mose.—A taio i te Tesalonia 1, 1:9, 10.
EI HAAMANAˈORAA NO TATOU
17, 18. Eaha ta tatou e manaˈo a feruri ai i te tumu i faaohipahia ˈi te toto i te Pasa matamua?
17 Aita te mau Kerisetiano mau e faatupu ra i te Pasa ati Iuda. No roto mai tera faaueraa i te ture a Mose e aita tatou e pee faahou ra i te reira. (Roma 10:4; Kol. 2:13-16) Te faatupu nei râ tatou i te tahi atu oroa faufaa mau: te poheraa o te Tamaiti a te Atua. Mea rahi râ te nehenehe e haapii mai i te tahi atu mau tuhaa o te Pasa tei haamauhia i Aiphiti.
18 Na te toto o te pinia mamoe tei paraihia i nia i na pou opani e i te teˈa i nia aˈe i faaora i te tamarii matahiapo. Aita tatou e pûpû faahou nei i te mau tusia animara, i te Pasa aore ra i te tahi atu tupuraa. Maoti râ te hoê tusia maitai aˈe e ora ˈi tatou e a muri noa ˈtu. Ua faahiti te aposetolo Paulo i te parau o te “feia matahiapo ra, tei papaihia te iˈoa i te ao ra.” E ora teie mau Kerisetiano faatavaihia maoti “te toto pîpî,” oia hoi te toto o Iesu. (Heb. 12:23, 24) Maoti noa ˈtoa tera toto e tiaturi ai te mau Kerisetiano e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua. Ia haamanaˈo tamau ratou i teie haapapuraa: “No ˈna i noaa ˈi te ora ia tatou i to ˈna ra toto, i te hara i faaorehia nei no te rahi o to ˈna ra aroha mau.”—Eph. 1:7.
19. (a) Eaha tei ore i ravehia i nia i te pinia mamoe o te Pasa? (b) E nafea te reira e tauturu mai ai ia tiaturi atu â i te parau tohu?
19 I te Pasa, aita te mau Iseraela i ofati i te tahi noa ˈˈe ivi o te pinia mamoe i tupaihia. (Exo. 12:46; Num. 9:11, 12) Hoê â atoa anei no “te Arenio a te Atua” tei haere mai no te horoa i te hoo? (Ioa. 1:29) Ua patitihia o ˈna i nia i te pou i ropu i na taata ohipa ino. Ua ani te mau ati Iuda ia Pilato ia ofatihia te mau ivi o tei patitihia. E pohe oioi ïa ratou e e tatarahia to ratou tino mai nia mai i te pou hou te 15 no Nisana, e Sabati rahi hoi. Ta te mau faehau iho â i rave i nia i na avae o na taata ohipa ino. “Ia tae râ ratou ia Iesu ra, ite aˈera e ua pohe oia, aita aˈera ratou i ofati i tana avae.” (Ioa. 19:31-34) Te tuati ra ïa te reira i tei ravehia i nia i te pinia mamoe o te Pasa o tei riro ei “ata” no tei tupu i te 14 no Nisana 33. (Heb. 10:1) Ua tupu iho â te mau parau o te Salamo 34:20. Aita anei te reira e tauturu mai ra ia tiaturi atu â i te parau tohu?
20. Eaha te hoê taa-ê-raa faufaa i rotopu i te Pasa e te Amuraa maa a te Fatu?
20 E taa-ê-raa râ to te Pasa e te Amuraa maa a te Fatu. Aita te Pasa i faaite atea i ta te Mesia i parau i ta ˈna mau pǐpǐ ia rave no te haamanaˈo i to ˈna poheraa. Ei hiˈoraa, i Aiphiti, i amu na te mau Iseraela i te iˈo o te pinia mamoe eiaha râ to ˈna toto. Area o Iesu, ua parau o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ e e rave te feia e faatere e o ˈna “i te basileia o te Atua” i te pane e te uaina ei taipe o to ˈna tino e toto. E hiˈopoa ˈtu â tatou i te reira i to muri nei tumu parau.—Mar. 14:22-25.
21. No te aha mea faufaa ˈi ia ite eaha te Pasa?
21 E tupuraa faufaa iho â te Pasa ta te Atua i faaue i te mau Iseraela ia rave. Mea rahi atoa ta tatou taitahi e nehenehe e haapii mai. Ua riro te Pasa ei ‘haamanaˈoraa’ no te mau ati Iuda. I te mea râ e tei roto te reira i te mau Papai faaurua a te Atua, mea faufaa no tatou te mau Kerisetiano ia ite eaha tera oroa e ia huti mai i te tahi mau haapiiraa faufaa.—Tim. 2, 3:16.
^ O Abiba te avaˈe matamua i roto i te tarena Hebera. Ua taui râ te reira i muri aˈe ei Nisana i to te mau Iseraela hoˈiraa mai mai te faatîtîraa i Babulonia. E faaohipahia Nisana i roto i teie tumu parau.
^ Ua haamata te 15 no Nisana i te toparaa mahana. O te mahana matamua ïa o te Oroa maa faahopue-ore-hia. E Sabati te reira. I te mea e i te matahiti 33 ua topa te 15 no Nisana i te Sabati tahebedoma (mai te Mahana pae ahiahi i te Mahana maa ahiahi), ua parauhia tera mahana te hoê Sabati “rahi.”—A taio i te Ioane 19:31, 42.