Eaha to roto?

Tapura tumu parau

No te aha te taata e rave ai i te ohipa ino?

No te aha te taata e rave ai i te ohipa ino?

No te aha te taata e rave ai i te ohipa ino?

TEIE hoê mea ta te rahiraa o te taata e ore e mârô: Mea tia ore anaˈe tatou, no reira tatou e hape ai e e rave ai i te ohipa ta tatou e tatarahapa i muri aˈe. Teie anei râ te tumu o te ohipa ino e rave rahi, te mea hairiiri mau aore ra aita, ta tatou e ite e e faaroo i te mau mahana atoa i te vaha taata aore ra na roto i te mau vea?

Noa ˈtu teie huru tia ore, ua ite te taata e te vai nei te mau faatureraa morare te ore roa e tia ia ofati e e nehenehe ratou e haapae i te mau ohipa iino. Te farii atoa ra te rahiraa e mea taa-ê te parau-hape-raa ma te opua ore e te haavare-roa-raa, e te faatupuraa i te hoê ati ma te manaˈo ore e te taparahiraa i te taata ma te opua mau. E pinepine râ te mau ohipa riaria mau i te ravehia e te mau taata au noa o to tatou vahi. No te aha hoi?

E haamaramarama e e faaite papu mai te Bibilia no te aha te taata e rave ai i te ohipa ta ratou i ite e mea ino. A hiˈo na i ta te reira e parau ra.

“E huru ê te taata paari ia hamani-ino-hia.”KOHELETA 7:7.

Te faaite ra te Bibilia e i te tahi mau taime e aratohia te taata ia rave i ta ratou i ore na hoi i rave. E rave paha vetahi i te tahi mau ohipa iino no te tamata i te faatitiaifaro i te mau fifi e te mau mea tia ore. “I te tupuraa e rave rahi,” ia au i te hoê buka (Urban Terrorism), “na te inoino i te mau puai poritita, totiare, e faanavairaa faufaa, e au ra e e ore e aueue, e turai i te taata totoa.”

“O te nounou moni . . . te tumu o te mau ino atoa nei.”TIMOTEO 1, 6:10.

Te parau ra vetahi e aita te feia maitai e tâuˈa faahou i te peu maitai e te mau titauraa morare ia petahia ratou. Mea maitai e te mǎrû paha vetahi, ia tuuhia mai râ te moni i mua, e taui roa to ratou huru ei taata ino mau e te au ore. A feruri na i te ohipa ino e rave rahi o te nounou te tumu: faaheporaa, taviriraa, eiâraa, haruraa, e taparahiraa taata atoa.

▪ “No te mea aore te utua no te parau ino ra i tuu-vave-hia ˈtu, i haapapuhia ˈi te aau o te taata nei i te rave i te parau ino ra.”KOHELETA 8:11.

Te haamahitihiti ra teie irava e i te manaˈo o te taata, e nehenehe ratou e rave i te mau mea atoa ma te ore e faautuahia aita anaˈe te mau tia mana e ite. E parau mau te reira ia faahoro puai te taata, ia punu i te mau hiˈopoaraa, ia eiâ i te moni a te hau, e ia rave i te mau mea ino roa ˈtu â. Aita anaˈe te ture e faaohipa-maitai-hia aore ra aita anaˈe te mǎtaˈu ia haruhia ratou, e itoitohia te taata i auraro na hoi i te ture ia rave i ta ratou i ore i rave aˈenei. “E mea ohie roa no te feia ohipa ino ia ape i te utua,” ia au i te hoê vea (Arguments and Facts), “e au ra e na te reira e turai ra i te feia tivira ia rave i te mau ohipa iino taehae roa ˈˈe.”

“Ua haavarehia . . . te taata ia faahahau-ê-hia, e ia riro noa ˈtu i to ˈna iho hinaaro tia ore. E ua tô anaˈe taua hinaaro tia ore ra, fanau maira ta ˈna, o te hara.”IAKOBO 1:14, 15.

E hape iho â te manaˈo o te taata atoa. I te mau mahana atoa, e faatianiani-noa-hia e e faahema-noa-hia tatou ia rave i te mea ino. I tahito ra, ua parauhia te mau Kerisetiano: “Aita outou i roohia e te ati maori râ mai ta te taata nei â.” (Korinetia 1, 10:13) Na te taata iho hoi e maiti, e tinai oioi i te manaˈo ino aore ra e atuatu e ia rahi roa mai te reira. Te faaara ra te irava i nia nei no roto mai i te rata faaurua a Iakobo e ia vaiiho tatou i te hinaaro tia ore ia “tô,” e ohipa ino iho â ïa to muri mai.

“O tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ïa; o tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.”MASELI 13:20.

E maitai aore ra e ino tatou ia au i to tatou mau hoa, e haapao anaˈe ïa i te reira. E pinepine roa te taata i te rave i te mau ohipa e faahopearaa peapea to muri, no te faaheporaa a te mau hoa aore ra no te mau amuimuiraa iino. I roto i te Bibilia, e ere “te feia maamaa” i te feia e ere ra i te maramarama, o te feia râ e tâuˈa ore ra i te aˈoraa paari o te Parau a te Atua. E taata paari aore ra e taata apî, ia ore tatou e maiti i to tatou mau hoa ma te paari, ia au i te mau ture aveia maitai o te Bibilia, e “pohe” aore ra e atihia tatou.

Te faataa poto ra teie e te tahi atu mau irava Bibilia no te aha te taata, mai ia tatou atoa hoi, e rave ai i te mau ohipa iino e faufau atoa. Noa ˈtu e mea faufaa ia ite eaha te turai ra i te taata ia rave i te mau ohipa riaria, e maitai mai anei te mau mea? E, aita noa te Bibilia e faaite ra no te aha te taata e na reira ˈi, te fafau atoa ra râ e e ore roa te reira. Teihea ïa mau parau fafau? E mou iho â anei te mau ohipa iino o teie nei ao? Na to muri nei ïa tumu parau e pahono mai.