Eaha to roto?

Tapura tumu parau

4 No teihea mea?

4 No teihea mea?

Pure

4 No teihea mea?

O TE pure faahiti-rahi-roa ˈˈe-hia o te mau pure Kerisetiano atoa. E parau mau anei aore ra eita, mea rahi te taata aita e taa ra i te hohoˈa pure a Iesu, parauhia i te tahi taime te Pure a te Fatu aore ra to Matou Metua. E mirioni taata te faahiti aau i teie pure i te mau mahana atoa, peneiaˈe e rave rahi taime i te mahana hoê. Aita roa ˈtu râ Iesu i hinaaro ia na reira tatou. Mea nafea tatou i ite ai?

Hou oia a faahiti ai i teie pure, ua parau Iesu: “Ia pure outou ra, eiaha ia rahi te parau.” (Mataio 6:7) Ua hape anei Iesu ia ˈna i horoa mai i te hoê pueraa parau e tamau aau e e faahiti faahou? Aita roa ˈtu! Te haapii maira râ oia no teihea mea e pure. Te horoa atoa maira oia i te hoê anairaa maramarama o te mau mea matamua e haamanaˈo ia pure tatou. E hiˈo anaˈe i ta ˈna i parau. Ua papaihia te pure i roto i te Mataio 6:9-13.

‘E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa.’

Ua haamanaˈo Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e ia faataehia te mau pure atoa i to ˈna Metua ia Iehova. Ua ite anei râ oe no te aha e mea faufaa roa ˈi te iˈoa o te Atua e no te aha ia raa ˈi, aore ra ia moˈa ˈi, te reira?

Mai te haamataraa mai iho â o te tuatapaparaa o te huitaata, ua faainohia te iˈoa moˈa o te Atua. Ua pari Satani, te enemi o te Atua, ia Iehova ei Faatere haavare e te miimii, aita hoi to ˈna e tiaraa e faatere i ta ˈNa mau mea atoa i poiete. (Genese 3:1-6) Ua turu e rave rahi ia Satani, ma te haapii e e Atua mahanahana ore, haavî e tahoo Iehova aore ra ma te parau e aita e Atua Poiete. Ua aa atoa te tahi atu i to ˈna iˈoa Iehova, ma te tatara i te reira i roto i te mau huriraa Bibilia e ma te opani i to ˈna faaohiparaa.

Te faaite ra te Bibilia e e faatitiaifaro te Atua i tera mau mea tia ore atoa. (Ezekiela 39:7) Mea na reira oia e haamâha ˈi i to oe mau hinaaro mau atoa e e faaafaro ai i to oe mau fifi atoa. E nafea? Te pahono maira to muri nei mau parau o ta Iesu pure.

“Ia tae to oe ra hau.”

I teie mahana, te taa ore nei te mau orometua faaroo i te hau, aore ra Basileia, o te Atua. Ua ite râ te feia e faaroo ra ia Iesu e i tohu maoro na te mau peropheta a te Atua e e riro te Mesia, te hoê Faaora maitihia e te Atua, ei faatere o te hoê Basileia o te taui i te ao. (Isaia 9:6, 7; Daniela 2:44) E faaraa te Basileia o te Atua i to ˈna iˈoa, ma te faaite roa i te mau haavare a Satani e ma te haamou ia ˈna e ta ˈna mau ohipa atoa. E faaore te reira i te tamaˈi, te maˈi, te oˈe, e te pohe atoa. (Salamo 46:9; 72:12-16; Isaia 25:8; 33:24) Ia pure oe ia tae mai te Basileia o te Atua, te pure ra ïa oe ia tupu tera mau parau fafau atoa.

“Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.”

Ia au i ta Iesu parau, e tupu iho â te hinaaro o te Atua i te fenua nei mai tei te ao, aore ra raˈi, i reira te Atua e parahi ai. Ua tupu mau â te hinaaro o te Atua i nia i te raˈi. I reira, ua tamaˈi te Tamaiti a te Atua ia Satani e ta ˈna mau melahi e ua huri ia ratou i nia i te fenua. (Apokalupo 12:9-12) E tauturu mai teie aniraa o te hohoˈa pure, mai na aniraa matamua e piti, ia haamanaˈo i te mau mea faufaa roa ˈˈe, oia hoi te hinaaro o te Atua, eiaha to tatou. Na to ˈna hinaaro e haamaitai rahi noa i ta ˈna mau mea atoa i poiete. No reira Iesu taata tia roa i parau ai i to ˈna Metua: “Ia tupu . . . to oe hinaaro eiaha to ˈu.”—Luka 22:42.

“Ho mai i te maa.”

I muri iho, ua faaite Iesu e e nehenehe atoa tatou e pure no to tatou mau hinaaro mau. Aita e ino ia pure i te Atua no te reira. Te haamanaˈo maira ïa te reira e o Iehova anaˈe te “horoa mai i te ora, e te aho, e te mau mea atoa.” (Ohipa 17:25) Ia au i te Bibilia, e metua î i te here oia o te oaoa i te horoa na ta ˈna mau tamarii i ta ratou e hinaaro mau ra. Mai te hoê metua maitai râ, eita oia e pahono i te mau aniraa e ere i te mea maitai no ratou.

“E faaore mai i ta matou hara.”

E hinaaro mau anei oe ia faaorehia ta oe hara? Aita e rave rahi i teie mahana e taa faahou ra eaha te hara e e mea ino roa te reira. Te haapii ra râ te Bibilia e o te hara te tumu o to tatou mau fifi ino roa ˈˈe, tera hoi te tumu rahi e pohe ai te taata. Fanauhia i roto i te hara, e hara tatou paatoa, e tei te faaoreraa te Atua i te hara e nehenehe ai tatou e tiaturi i te hoê oraraa mure ore a muri aˈe. (Roma 3:23; 5:12; 6:23) E mea tamahanahana ia ite i ta te Bibilia e na ô ra: “Te maitai ra . . . oe, e te Fatu, e ua tia ia oe te faaore mai i te hara.”—Salamo 86:5.

‘E faaora ia matou i te ino.’

Te taa ra anei ia oe to oe hinaaro ru iti rahi i te parururaa a te Atua? Aita e rave rahi e tiaturi ra e te vai mau nei Satani, te varua “ino.” Ua haapii râ Iesu e te vai ra iho â Satani, ta ˈna i parau “te arii o teie nei ao.” (Ioane 12:31; 16:11) Ua haaviivii Satani i teie nei ao ta ˈna e faatere ra, e te hinaaro atoa nei oia e haaviivii ia oe, a ore atu ai oe e faatupu i te taairaa piri e to oe Metua o Iehova. (Petero 1, 5:8) E mea puai aˈe râ Iehova ia Satani e te oaoa ra oia i te paruru i te feia e here ra ia ˈNa.

Aita teie haapotoraa o te mau manaˈo faufaa o te hohoˈa pure a Iesu e tatara ra i te mau mea atoa no nia i te pure. A haamanaˈo i ta te Ioane 1, 5:14 e parau ra no nia i te Atua: “Ia ani noa ˈtu tatou i te mau mea atoa i au ia ˈna ra, te faaroo maira ïa oia.” No reira, eiaha e manaˈo e aita e faufaa ia faaite i to oe mau fifi i te Atua.—Petero 1, 5:7.

Afea râ e ihea e pure ai? Mea faufaa anei te reira?