Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ravea no te mau amuamuraa matauhia

Ravea no te mau amuamuraa matauhia

Ravea no te mau amuamuraa matauhia

IA AU i te Bibilia, e ere te faaipoiporaa i te mea ohie. Ua turai te Atua i te aposetolo Paulo ia papai e e faaruru te feia faaipoipo i “te ati” i te mau mahana atoa. (Korinetia 1, 7:28) E nehenehe râ na hoa faaipoipo e faaiti mai i to raua mau fifi e e oaoa rahi. E hiˈo mai tatou e ono amuamuraa matauhia a te mau tane e vahine faaipoipo e e nafea te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu Bibilia e tauturu ai.

1

AMUAMURAA:

“Aita mâua e hoê faahou ra.”

FAAUERAA TUMU BIBILIA:

“Ia ite papu outou i te mau mea i hau i te maitai.”PHILIPI 1:10, V.C.J.S., huriraa Katolika reo Tahiti, 1976.

O to orua faaipoiporaa te hoê o te mau mea faufaa roa ˈˈe o to orua oraraa. Ia haapaohia te reira. A hiˈo ïa e e ere anei ta orua tapura ohipa te tumu o to orua fifi. Eiaha e vaiiho i te mau mea faufaa matauhia ia faataa ê ia orua. E nehenehe iho â te ohipa e te tahi mau tupuraa eita e noaa i te ape e faaatea ê ia orua maa taime iti. A taotia râ i te mau mea e vî ia orua, mai te taime faataahia no te faaanaanataeraa aore ra no te hoa.

Teie râ, e rahi aˈe paha te taime o te tahi mau hoa faaipoipo i te ohipa aore ra te faaanaanataeraa no te ore e haapao i to ratou apiti. E ere tera mau taata i “te mea piri faahou” i to ratou apiti. Aita ïa ratou e hinaaro ra e faaafaro i te fifi. Mai te peu e tera to orua tupuraa, a hiˈo eaha te fifi mau e a faatitiaifaro atu. Ma te faataa noa i te taime no orua e piri roa ˈi orua, a ‘riro mau ai orua ei hoê.’—Genese 2:24.

Ua faaohipa vetahi i te aˈoraa: Hoê ahuru matahiti faaipoiporaa to Andrew a raua Tanji no Auteralia. Te na ô ra Andrew: “Ua ite au e mea atâta no te faaipoiporaa ia rahi roa te ohipa e te taime faaanaanataeraa e te mau hoa. No reira, te faataa nei mâua i te taime no te paraparau e te faaite i to mâua mau manaˈo hohonu.”

E 22 matahiti faaipoiporaa to Dave raua Jane e ora nei i Marite. Te faataa nei raua afa hora i te mau ahiahi atoa no te faatia i ta raua i farerei e no te faaite i to raua mau manaˈo. Te na ô ra Jane: “E taime faufaa roa teie no mâua. Eita mâua e vaiiho i te tahi mea ia haafifi i te reira.”

2

AMUAMURAA:

“Aita vau e fanaˈo faahou ra i ta ˈu e hinaaro.”

FAAUERAA TUMU BIBILIA:

“Eiaha roa ei taata e imi i to ˈna anaˈe iho maitai, e imi râ te taata atoa i te maitai o vetahi ê atoa.”KORINETIA 1, 10:24.

Te apiti o te tapitapi na mua i ta ˈna e fanaˈo i roto i te faaipoiporaa, eita roa ˈtu ïa e oaoa, noa ˈtu e e faaipoipo â oia e rave rahi taime. E manuïa na hoa faaipoipo ia tutava raua i te horoa ˈtu te tahi i te tahi. Te faataa ra Iesu i te tumu: “E mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.”—Ohipa 20:35.

Ua faaohipa vetahi i te aˈoraa: E 39 matahiti faaipoiporaa to Maria raua Martin e ora ra i Mehiko. Aita râ raua i oaoa noa na. Te haamanaˈo ra iho â râ raua i te hoê taime fifi. Te na ô ra Maria: “A tatamaˈi ai mâua, ua parau vau i te hoê mea au ore roa ia Martin. Ua riri roa oia. Ua tamata vau i te faataa eaha ta ˈu i hinaaro e parau, oia hoi ua inoino noa vau. Aita râ oia i faaroo mai.” Te na ô ra Martin: “A tatamaˈi ai mâua, ua manaˈo vau e o te hopea ïa, eita vau e tutava faahou i te haamaitai i to mâua faaipoiporaa.”

Aita i noaa ia Martin e ia Maria ta raua i hinaaro. No Martin, te faatura e no Maria, ia taa ta ˈna tane ia ˈna.

Ua aha ïa raua? Te na ô ra Martin: “Ua tiai rii au ia mǎrû mai au e ua faaoti mâua e faaohipa i te mau aˈoraa paari o te Bibilia no nia i te faatura e te hamani maitai. A mairi ai te tau, ua haapii mâua e noa ˈtu ehia taime e tupu ai te fifi, e nehenehe mâua e faatitiaifaro atu ma te pure i te Atua ia tauturu mai ia faaohipa i te mau aˈoraa o te Bibilia.”—Isaia 48:17, 18; Ephesia 4:31, 32.

3

AMUAMURAA:

“Aita to ˈu apiti e amo ra i ta ˈna hopoia.”

FAAUERAA TUMU BIBILIA:

“E hope roa tatou atoa i te faˈi i te parau ia ˈna iho i te Atua.”ROMA 14:12.

E fifi iho â na hoa faaipoipo mai te peu e hoê anaˈe apiti te ohipa ra ia manuïa to raua faaipoiporaa. Mea ino roa ˈtu â râ ia tâuˈa ore raua toopiti, a faahapa ˈi te tahi i te tahi.

Ia manaˈo noa oe i tei titauhia ia rave to oe apiti, eita roa oe e oaoa. Ia faaohipa iho â râ oe i to ˈna mau paruparu ei otoheraa no te ore e rave i ta oe tuhaa. Ia tutava râ oe i te riro ei tane aore ra ei vahine maitai, e manuïa to orua faaipoiporaa. (Petero 1, 3:1-3) Te mea faufaa ˈtu â, te faatura ra oe i te faanahoraa a te Atua o te faaipoiporaa e e faaoaoa rahi te reira ia ˈna.—Petero 1, 2:19.

Ua faaohipa vetahi i te aˈoraa: E 38 matahiti faaipoiporaa to Kim raua ta ˈna tane e ora ra i Korea. Te na ô ra Kim: “E riri mai ta ˈu tane i te tahi taime a ore atu ai e paraparau faahou mai, aita hoi au i ite no te aha. No ˈu, aita paha o ˈna e here faahou ra ia ˈu. E na ô vau i te tahi taime, ‘Eaha hoi o ˈna e hinaaro ai ia taa vau ia ˈna? Aita hoi oia e taa maira ia ˈu!’”

E nehenehe Kim e haapao noa i te tano ore o te tupuraa e i ta ta ˈna tane e ore e rave ra. Aita râ. Te na ô ra oia: “Aita vau i riri noa, ua ite râ vau e mea maitai aˈe ia imi au i te hau. E mǎrû mai ïa mâua no te paraparau ma te hau.”—Iakobo 3:18.

4

AMUAMURAA:

“E ere ta ˈu i te vahine auraro.”

FAAUERAA TUMU BIBILIA:

“O te Mesia te upoo o te taata atoa nei.”KORINETIA 1, 11:3.

Ia hiˈo na mua te hoê tane e manaˈo ra e ere ta ˈna i te vahine auraro e te auraro ra anei o ˈna iho i to ˈna Upoo, Iesu Mesia, ma te pee i to ˈna hiˈoraa.

Ua papai te aposetolo Paulo: “E te mau tane ra, e aroha outou i ta outou mau vahine, mai te Mesia atoa i aroha i te ekalesia, e ua horoa ia ˈna iho ei taui.” (Ephesia 5:25) Aita Iesu i “faahepo” i ta ˈna mau pǐpǐ. (Mareko 10:42-44) Ua horoa oia i te aratairaa papu e ua aˈo ia ratou ia titauhia. Aita râ oia i iria noa ˈˈe. Mea hamani maitai Iesu e ua taa ia ˈna to ratou mau otia. (Mataio 11:29, 30; Mareko 6:30, 31; 14:37, 38) Ua imi noa oia na mua i to ratou maitai.—Mataio 20:25-28.

Ia uiui te tane, ‘Na te mau tutuu anei aore ra na te mau aˈoraa e te mau hiˈoraa Bibilia e aratai ra i to ˈu manaˈo i te tiaraa upoo e i te mau vahine?’ Ei hiˈoraa, eita paha te hoê vahine e farii i te parau a ta ˈna tane, a faaite roa ˈtu ai i to ˈna manaˈo, ma te faatura râ. Eaha to oe manaˈo? Ia au i te Bibilia, e hiˈoraa o Sara ta Aberahama vahine no te auraro. (Petero 1, 3:1, 6) A titauhia ˈi râ, ua faaite Sara i to ˈna manaˈo, ei hiˈoraa, i te taime a ore ai ta ˈna tane i ite i te tahi fifi atâta no te utuafare.—Genese 16:5; 21:9-12.

Aita ïa Aberahama i haamǎtaˈu e i faahepo ia Sara ia mamû noa. Eiaha atoa ïa te tane e pee ra i te mau aˈoraa Bibilia e na reira ma te titau ia auraro noa ta ˈna vahine i to ˈna mau hinaaro. Ia aumauiui oia ei upoo e faatura ˈi ta ˈna vahine ia ˈna.

Ua faaohipa vetahi i te aˈoraa: Te na ô ra James no Beretane, e 8 matahiti faaipoiporaa: “Te haapii nei au eiaha e rave i te mau faaotiraa faufaa ma te ore e ani i te manaˈo o ta ˈu vahine. Te faaitoito nei au eiaha e manaˈo noa ia ˈu, e imi râ na mua i to ˈna maitai.”

E 59 matahiti faaipoiporaa to George e ora ra i Marite. Te na ô ra oia: “Ua faariro noa vau i ta ˈu vahine ei apiti itoito e te maramarama, eiaha râ ei apiti haihai aˈe.”—Maseli 31:10.

5

AMUAMURAA:

“Aita ta ˈu tane e rave ra i to ˈna tiaraa upoo.”

FAAUERAA TUMU BIBILIA:

“Te patu ra te vahine paari i to ˈna ra utuafare; area te maamaa ra, te rave ra tana rima e vavahi i raro.”MASELI 14:1.

Ia taiâ ta oe tane i te rave i te mau faaotiraa aore ra i to ˈna tiaraa upoo, e toru ravea ta oe. (1) E nehenehe oe e faaite noa i to ˈna mau paruparu aore ra (2) e rave mai i to ˈna tiaraa upoo aore ra (3) e haapopou ia ˈna no ta ˈna mau tutavaraa atoa. Ia maiti noa ˈtu oe na ravea matamua, te vavahi ra ïa oe i to oe utuafare. Ia maiti oe i te toru o te ravea, e patu aore ra e haapaari oe i to orua faaipoiporaa.

No e rave rahi tane, mea faufaa aˈe te faatura i te here. A faaite i ta oe tane e mea maitai e mea popou ta ˈna mau tutavaraa no te aratai i te utuafare. E ite ïa o ˈna e te faatura ra oe ia ˈna, a haamaitai atu â ˈi oia i ta ˈna hopoia. Eita iho â orua e afaro i te tahi taime. A tauaparau ïa. (Maseli 18:13) Tei ta oe noa mau parau e toparaa reo e vavahi ai aore ra e patu ai oe i to orua faaipoiporaa. (Maseli 21:9; 27:15) A faaite i to manaˈo ma te faatura, e noaa mai ïa ta oe e hinaaro ra: te hoê tane e rave i to ˈna tiaraa upoo.

Ua faaohipa vetahi i te aˈoraa: Te parau ra Michele no Marite, e 30 matahiti faaipoiporaa: “No te mea na to ˈu mama anaˈe i rave ia ˈu e i to ˈu na teina, e vahine itoito roa oia o te faatere i te utuafare. Ua peehia vau i to ˈna huru. E titauhia ïa ia tutava noa vau i te auraro. Ei hiˈoraa, ua haapii au i te ani i te manaˈo o ta ˈu tane eiaha râ i te rave noa i te mau faaotiraa.”

Te ora ra Rachel raua Mark i Auteralia e e 21 matahiti faaipoiporaa to raua. Ua ohipa atoa to Rachel huru oraraa i mutaa iho i nia ia ˈna. “Aita roa ˈtu to ˈu mama i auraro i to ˈu papa,” ta ˈna e haamanaˈo ra. “E tatamaˈi e e faatura ore noa raua ia raua. I te mau matahiti matamua o to ˈu faaipoiporaa, ua pee au i te hiˈoraa o to ˈu mama. A mairi ai râ te tau, ua ite au i te faufaaraa ia faaohipa i te mau aˈoraa Bibilia no nia i te faatura. I teie nei, e faaipoiporaa oaoa aˈe to mâua Mark.”

6

AMUAMURAA:

“Ua ravai roa vau i ta ˈna mau peu.”

FAAUERAA TUMU BIBILIA:

“E faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi.”KOLOSA 3:13.

A haamatau ai, tei nia noa to mata i te mau huru maitatai o te apiti ta oe e opua ra i te faaipoipo. Aita ˈtura oe i haapao i to ˈna mau hapa. E i teie nei? Mea tano paha ta oe mau amuamuraa. Ia ui râ oe, ‘Teihea mau huru ta ˈu e haapao, te mea maitai aore ra te mea ino?’

Maoti te hoê faahohoˈaraa puai, ua faaite Iesu i te faufaaraa ia na nia i te mau hapa a vetahi ê. Ua ui oia: “Eaha oe i hiˈo ai i te pâpaa iti i roto i te mata o to taeae ra, e aore oe i ite i te raau rahi i roto i to oe iho mata?” (Mataio 7:3) E aihere paha te pâpaa iti. Area te raau rahi ra, e pou ïa e turu ra i te tafare. Te haapiiraa? “E mata na i te iriti i te raau rahi i roto i to oe iho mata; ei reira oe e ite maitai ai ia iriti i te pâpaa iti i roto i te mata o to taeae.”—Mataio 7:5.

Ua omua Iesu i ta ˈna faahohoˈaraa ma te hoê faaararaa o te haaferuri: “Eiaha e faaino, ia ore outou ia faainohia mai. O ta outou hoi e faaino ia vetahi ê ra, e faaino-atoa-hia ïa outou i te reira.” (Mataio 7:1, 2) Ia hinaaro oe ia na nia atoa te Atua i ta oe mau hapa—te raau rahi i roto i to oe mata—mea maitai aˈe no oe ia na nia i te hapa a to oe apiti.—Mataio 6:14, 15.

Ua faaohipa vetahi i te aˈoraa: Te ora nei Jenny raua Simon i Beretane e e 9 matahiti faaipoiporaa to raua. Te na ô ra Jenny: “E riri pinepine au i ta ˈu tane no to ˈna huru e faanaho i te mau mea i te taime hopea roa. Te mea maere, i to mâua haamatauraa, ua au vau i tera huru to ˈna. Te ite nei râ vau e e hapa atoa to ˈu, mai te faaheporaa i to ˈu manaˈo ia vetahi ê. Te haapii nei mâua Simon ia na nia i to te tahi hapa.”

Te na ô nei Curt faaipoipohia ia Michele i faahitihia na: “Ia hiˈo noa oe i ta to oe apiti mau hapa, e au ra e e rahi roa ˈtu te reira. Mea au aˈe na ˈu e hiˈo i te mau huru maitatai o Michele i here roa ˈi au ia ˈna.”

Te ravea e manuïa ˈi

Ia au i teie mau hiˈoraa, e fifi iho â te faaipoiporaa, e nehenehe râ e faaruru. Eaha te ravea? Ia rahi to here no te Atua e to hinaaro e faaohipa i te mau aˈoraa o ta ˈna Parau, te Bibilia.

Ta Alex ïa raua Itohan, e ora ra i Nigeria, i haapii mai. E 20 tiahapa matahiti to raua faaipoiporaa. Te na ô ra Alex: “Ua ite au e e afaro fatata te mau fifi atoa o te faaipoiporaa ia faaohipa na hoa i te mau faaueraa tumu Bibilia.” Te na ô ra ta ˈna vahine: “Ua haapii mâua i te faufaaraa ia pure amui noa e ia faaohipa i te mau aˈoraa Bibilia ia here e ia faaoromai mau te tahi i te tahi. Ua iti mai to mâua mau fifi i teie nei.”

E hinaaro anei oe e haapii atu â e nafea to oe utuafare e faufaahia ˈi i te mau aˈoraa tano o te Parau a te Atua? A tauaparau ïa e te mau Ite no Iehova i nia i te pene 14 o te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? b

[Nota i raro i te api]

a Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

b Piahia e te mau Ite no Iehova.

[Hohoˈa i te api 4]

Te faataa ra anei mâua i te taime no mâua?

[Hohoˈa i te api 5]

Ua rahi aˈe anei ta ˈu e horoa i ta ˈu e fanaˈo nei?

[Hohoˈa i te api 6]

Na ˈu anei e imi na mua i te hau?

[Hohoˈa i te api 7]

Te tâuˈa ra anei au i te manaˈo o ta ˈu vahine hou a rave ai i te hoê faaotiraa?

[Hohoˈa i te api 9]

Te hiˈo ra anei au i te mau huru maitatai o to ˈu apiti?