Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

«Tu laa nuu pur Jiobá»

«Tu laa nuu pur Jiobá»

«Naquiiñeʼ guidxíbiluʼ Jiobá, Dios stiluʼ. Naquiiñeʼ gúniluʼ ni nabe, ne cadi guixéleluʼ de laabe» (DEUT. 10:20).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: sjj 28 NE sjj 32

1, 2. a)¿Xiñee riuuláʼdxinu chuʼnu gaxha de Dios? b) ¿Xi zadúʼyanu lu tema riʼ?

GUIRÚTIRUʼ jma napa poder, jma nuu xpiaaniʼ ne jma napa cariñu que Dios stinu. Nga runi, riuuláʼdxinu chuʼnu gaxha de laabe ne riuʼnu pur laabe (Sal. 96:4-6). Neca zacá, caadxi de ca xpinni Jiobá bixélecaʼ de laabe órapeʼ jma caquiiñeʼ ñuucaʼ pur laabe.

2 Lu tema riʼ zadúʼyanu ejemplu stiʼ caadxi binni ni guníʼ nuucaʼ pur Jiobá, peru qué nusaanacaʼ de ñúnicaʼ cosa malu. Lu ca relatu riʼ zeeda caadxi ejemplu galán ni zacané laanu gácanu leal o chuʼnu pur Jiobá.

RUUYAʼ JIOBÁ XI NUU NDAANIʼ LADXIDÓʼ BINNI

3. ¿Xi gudxi Jiobá Caín guni ne xiñee?

3 Guidúʼyanu ni bizaaca Caín. Laabe guníʼ íquebe Jiobá si nga runi adorarbe ne ninruʼ sti dios. Peru qué ñuulaʼdxiʼ Jiobá modo runi adorarbe laa, purtiʼ biiyaʼ Jiobá cosa malu ndaaniʼ ladxidoʼbe (1 Juan 3:12). Nga runi gúdxibe Caín zanda chuuláʼdxibe ni runi pa guchaa modo laa ne guni ni jneza. Peru gudxi Jiobá laabe pa qué guchaabe la? zanda gucaa pecadu ca laabe gucheebe. Ngue runi gudxi Jiobá laabe pa zanda gucueezabe laca laabe para cadi gucheebe (Gén. 4:6, 7). Ni nuu Jiobá gabi laabe nga pa gaca arrepentirbe ne chuʼbe pur laa la? laa laaca ziuu pur laabe.

4. ¿Xi biʼniʼ Caín ora gupa oportunidad de nusihuinni nuu pur Jiobá?

4 Para chuulaʼdxiʼ Jiobá ni runi Caín la? caquiiñeʼ guchaa modo riníʼ ique. Peru qué nucaadiágabe conseju stiʼ Jiobá. Cumu puru cosa malu nuu ndaaniʼ ladxidoʼbe ne biyúbibe puru para laasibe la? ngue bicaa laabe gúnibe cosa malu (Sant. 1:14, 15). ¿Ñee guníʼ ique Caín dxi naca joven pa ziuu ti dxi guixeleʼ de Jiobá la? Zándaca coʼ. Peru ra gudiʼdiʼ tiempu bíʼnibe ni: bicaalube Dios ne biitibe bíʼchibe.

5. ¿Xi zanda gucaa laanu guchéʼnenu Jiobá?

5 Cásica bizaaca Caín, zándaca guiníʼ ique ti xpinni Cristu cayuni adorar Jiobá peru cadi cusaana de guni cosa malu (Jud. 11). Zándaca guizáʼ runi predicarbe ne qué riaadxabe nin ti reunión, peru riníʼ íquebe cosa inmoral, riníʼ íquebe gápabe stale bueltu o dede nanaláʼdxibe tuuxa hermanu (1 Juan 2:15-17; 3:15). Zanda gucaa ca cosa riʼ laabe gucheebe. Neca qué ganna xcaadxi xi riníʼ íquenu o xi rúninu, peru ruuyaʼ Jiobá guiráʼ xixé cosa ne nánnabe pa dxandíʼ nuunu pur laabe o coʼ (biindaʼ Jeremías 17:9, 10).

6. ¿Ximodo racané Jiobá laanu para cadi guiábanu lu náʼ pecadu?

6 Neca zacá, qué riníʼ ique Jiobá maʼ qué zanda guni servirnu laa. Pa gúʼyabe caxélenu de laabe la? rábibe laanu ca diidxaʼ riʼ: «Laguibigueta ra nuaaʼ, ne naa zabiguetaʼ ra nuutu» (Mal. 3:7). Laabe racaláʼdxibe gucáʼnanu guiráʼ cosa malu, jmaruʼ si pa naca ni xiixa ni nabé riuuláʼdxinu gúninu (Is. 55:7). Pa chuʼnu gaxha de laabe la? zacanebe ne zudiibe stipa laanu en sentidu espiritual, emocional ne físicu para cadi guiábanu lu náʼ pecadu (Gén. 4:7).

CADI QUÍTENU LACA LAANU

7. ¿Xi biʼniʼ Salomón para biniti amistad stiʼ Jiobá?

7 Zanda guizíʼdinu stale de ni bizaaca rey Salomón. Dxi nácabe joven, biyúbibe gacané Jiobá laabe, nga runi bidii Jiobá laabe guendanuuxpiaaniʼ ne gudxi laabe gucuibe ti templu guizáʼ sicarú ndaaniʼ guidxi Jerusalén. Peru biniti Salomón amistad stiʼ Jiobá (1 Rey. 3:12; 11:1, 2). Lu Ley stiʼ Dios que ná cadi naquiiñeʼ guichaganáʼ ca rey hebreu stale gunaa, para cadi guixélecaʼ de Jiobá (Deut. 17:17). Peru qué nuzuubaʼ Salomón stiidxaʼ Dios ne bichaganáʼ 700 gunaa ne gúpabe 300 concubina (1 Rey. 11:3). Stale de ca gunaa que cadi israelita laacaʼ ne biʼniʼ adorarcaʼ stale dios falsu. Nga runi maʼ qué ñuni rey Salomón ni ná Ley stiʼ Dios ra ná cadi naquiiñeʼ guichaganáʼ ca israelita que gunaa de sti guidxi (Deut. 7:3, 4).

8. ¿Xiruʼ cosa malu biʼniʼ Salomón para bichiichi Jiobá?

8 Chaahuiʼ chaahuiʼ bisaana de gannaxhii Salomón ca Ley stiʼ Dios ne bizulú biʼniʼ cosa malu. Bizaʼbe ti altar para ti diosa ni láʼ Astoret ne para dios ni láʼ Kemós. Raqué biʼniʼ adorarnebe ca xheelabe ca dios falsu que. Dede bizaʼbe ca altar que lu ti dani ni nuu frente de guidxi Jerusalén, ra bizaʼbe templu stiʼ Jiobá (1 Rey. 11:5-8; 2 Rey. 23:13). Cumu cayúnirube sacrificiu ndaaniʼ templu que la? guníʼ íquebe zuni perdonar Dios laabe neca maʼ cadi cuzuubabe diidxaʼ, peru gudxítebe laca laabe.

9. ¿Xi guiráʼ bizaaca pur qué nuzuubaʼ Salomón stiidxaʼ Dios?

9 Peru ruuyaʼ Jiobá ora rucheené tuuxa laa. Biblia ná: «Bidxiichiné Jiobá Salomón, purtiʼ bicaa ladxidoʼbe laabe guixélebe de Jiobá, [...] ni guniʼné laabe chupa biaje. Maca gudxi Jiobá laabe cadi guni adorarbe xcaadxi dios, peru qué ñúnibe ni gudxi laabe». Ne pur nga maʼ qué ñacané Dios laabe ne maʼ qué ñuu gaxha de laabe. Guca reinu stiʼ Israel chupa ndaa, ngue runi cani beeda gaca rey despué maʼ qué ñuni mandarcaʼ guidubi guidxi Israel ne pur nga gúpacaʼ guendanagana stale iza (1 Rey. 11:9-13).

10. ¿Xi zándaca gucaa laanu gunítinu amistad ni nápanu né Jiobá?

10 Cásica bizaaca Salomón, tobi de ca cosa ni zanda gucaa laanu guixélenu de Jiobá nga ora gaca xhamígunu binni ni qué riene o qué runi respetar ca norma stiʼ Jiobá. Zándaca chupa chonna de laacaʼ riecaʼ reunión, peru cadi naguidxi nuucaʼ en sentidu espiritual. Zándaca gácacabe familia stinu ni qué runi ná Dios, ca vecinu o ca binni runinenu dxiiñaʼ o ni rinenu scuela. Nga runi, pa qué runi respetar ca binni ni ridxaaganu o ca xhamígunu ca norma stiʼ Dios la? zándaca gunítinu amistad ni nápanu né Jiobá.

¿Ñee racané ca xhamígunu laanu para gaca xhamigu Jiobá la? (Biiyaʼ párrafo 11).

11. ¿Xi zacané laanu gánnanu pa caquiiñeʼ gusaana de gaca xhamígunu tuuxa?

11 (Biindaʼ 1 Corintios 15:33). Stale binni napa cualidad galán, ne neca cadi Testigu laacaʼ qué rúnicaʼ cosa malu. Pa nápanu xhamígunu zacá, ¿ñee riníʼ nga qué zazaacanu gastiʼ pa guidxaaganu laacabe la? Caquiiñeʼ guinabadiidxanu laca laanu pa racanécabe laanu gaca xhamígunu Jiobá. Guidúʼyanu xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼcabe. Guníʼ ique ndiʼ, ¿ñee puru de moda, entretenimientu, bueltu, dispositivu electrónicu o xcaadxi cosa material riníʼcabe la? ¿Ñee riuuláʼdxicabe guiníʼcabe mal de sti binni o guiníʼcabe chiste de diidxaʼ guidxa la? Gudixhená Jesús laanu né ca diidxaʼ riʼ: «Purti de ndaani ladxidoʼ cabe nga riree diidxa ni riníʼ cabe» (Mat. 12:34). Nga runi, pa gudiʼnu cuenta ridxaaganu tuuxa ni zándaca gucaa laanu guixélenu de Jiobá la? caquiiñeʼ gúninu xiixa, ne pa caquiiñepeʼ guixélenu de laacabe la? gúninu ni (Prov. 13:20).

RINABAʼ JIOBÁ GUNI ADORARNU LAA SI

12. a) ¿Xi gudxi Jiobá ca israelita ni biree de Egipto? b) ¿Xi bicabi ca israelita ora gunabaʼ Jiobá guni adorárcabe laa si?

12 Laaca zanda guizíʼdinu stale cosa galán de ni bizaaca ca israelita que despué de bireecaʼ de Egipto. Ora yendacaʼ frente de dani Sinaí, biʼniʼ Jiobá ti milagru para biiyacabe presencia stiʼ: biasa ti za cahui guibáʼ, guxidxi rayu, biree xpiaaniʼ rayu, biree guʼxhuʼ ne reciu guxidxi xiixa casi ora rixidxi cachu (Éx. 19:16-19). Gudxi Jiobá ca israelita naca «ti Dios ni rinabaʼ guni adorárcabe laa si». Laaca gúdxibe laacaʼ qué zaxélebe de cani gannaxhii ne guni ni ná ca mandamientu stibe (biindaʼ Éxodo 20:1-6). Ni nuu Jiobá gabi laacabe nga pa qué guixélecabe de laa qué zusaana laacabe. Pa ñuʼnu raqué, ¿xi ñúninu ora guníʼ Jiobá ca diidxaʼ riʼ yaʼ? Zándaca ñúninu ni biʼniʼ ca israelita que. Biblia ná «tobi si modo bicabi guidxi que ne nacaʼ: “Guiráʼ ca diidxaʼ ni maʼ guníʼ Jiobá maʼ gudixhe íquedu gúnidu ni ná cani”» (Éx. 24:3). Peru qué nindaa maʼ bihuinni pa dxandíʼ qué zusaanacabe Dios.

13. ¿Xi bizaaca ca israelita ni bisihuinni pa qué zaxélecabe de Jiobá?

13 Guizáʼ bidxibi ca israelita ora bíʼyacaʼ za cahui que, ca xpiaaniʼ rayu ne ca xcaadxi modo bisihuinni Jiobá poder stiʼ. Nga runi gunábacabe Moisés cheʼ ne guiniʼné Jiobá (Éx. 20:18-21). Nga runi gudxiʼbaʼ Moisés lu dani Sinaí que, ne biaanabe raqué ti tiempu. Cumu qué guinni hombre ni naca xaíque stícabe la? ngue runi biʼniʼ sentírcabe nuucabe stúbicabe. Ndiʼ bisihuinni jma gúpacabe confianza Moisés. Ngue runi bireecabe gana ora bíʼyacabe candaa Moisés, ne pur ngue gúdxicabe Aarón: «Biasa biʼniʼ ti dios ni sániru nezaludu purtiʼ Moisés, hombre ni gulee laadu de Egipto ne biluíʼ laadu pa neza chuudu, qué lica gannadu xi gúcaxa de laa» (Éx. 32:1, 2).

14. a) ¿Ximodo gudxite ca israelita que laca laacaʼ? b) ¿Xi biʼniʼ sentir Jiobá pur ni bíʼnicabe que?

14 Nanna dxichi ca israelita que pa guni adorarcaʼ sti dios zucheenecaʼ Jiobá (Éx. 20:3-5). Peru neca zaqué biʼniʼ adorárcabe ti yuzehuiiniʼ de oro. Nánnacabe cadi cuzuubacabe stiidxaʼ Dios, peru gudxítecabe laca laacabe ne guníʼ íquecabe nuucabe pur Jiobá. Aarón guníʼ naca ngue «ti saa para Jiobá». Peru Jiobá biʼniʼ sentir bicheenécabe laa. Gúdxibe Moisés maʼ cadi cuzuubaʼ ca israelita que diidxaʼ ne maʼ bisaanacabe de sácabe lu neza stibe. Ngue runi bidxiichiné Jiobá laacabe dede guníʼ ique nunitilú gudxi Israel (Éx. 32:5-10).

15, 16. ¿Ximodo bisihuinni Moisés ne Aarón nuucaʼ pur Jiobá? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

15 Naca Jiobá ti Dios ni riáʼ, ngue runi qué nunitilú laacaʼ. Cani israelita ni ruzuubaʼ stiidxabe que, bisihuínnicaʼ nuucaʼ pur laabe (Éx. 32:14). Ora biʼyaʼ Moisés cuyaa, cayuundaʼ ne cayuni guidxi que ridxi nezalú yuzehuiiniʼ que la? gundaabe yuzehuiiniʼ que ne binidebe ni. De raqué guniʼbe: «Tu laa nuu pur Jiobá la? ¡gueeda ra nuaaʼ!». Óraque «bidxiña guiráʼ ca xiiñiʼ Leví ra nuube» (Éx. 32:17-20, 26).

16 Neca Aarón nga biʼniʼ bidóʼ que la? despué guca arrepentirbe ne guyuube pur Jiobá casi biʼniʼ xcaadxi levita. Cadi guyuu si ca hombre riʼ pur Jiobá sínuque bixélecabe de ca israelita ni qué ñuni ni jneza. Ne jneza ni bíʼnicabe purtiʼ dxi que gutiʼ stale mil israelita pur biʼniʼ adorarcaʼ ti dios falsu. Peru cani guyuu pur Jiobá la? guluu Dios ndaayaʼ laacabe casi maca biʼniʼ prometer (Éx. 32:27-29).

17. ¿Xi rizíʼdinu ora bizeeteʼ Pablo de ni bizaaca né yuzehuiiniʼ de oro que?

17 Apóstol Pablo guníʼ xi bizaaca né yuzehuiiniʼ de oro que ne gudixhenabe laanu ora guniʼbe ca diidxaʼ riʼ: «Guiráʼ cosa ni bizaaca que, naca cani ti ejemplu para laanu ti [...] cadi guni adorarnu bidóʼ casi biʼniʼ chupa chonna de laacabe». De racá guniʼbe gucuá ca ejemplu riʼ «para iziʼdi nu iduʼya gá nu laanu, cani nabani nu ra ma zeda iluxe guidxilayú riʼ», ne laaca gudixhenabe laanu né ca diidxaʼ riʼ: «Nga runi pa nuu tu na ma zuhuaa chaahui la? guuya gá qué guiaba» (1 Cor. 10:6, 7, 11, 12). Casi guníʼ Pablo, dede ca binni runi adorar Dios zanda gúnicaʼ cosa malu. Nuu tu laa riníʼ ique zanda gaca xhamigu Jiobá neca cayuni cosa ni cadi jneza. Peru cadi purtiʼ si guiníʼ tuuxa racalaʼdxiʼ gaca xhamigu Dios o guiníʼ naca leal la? qué riníʼ diʼ nga riuulaʼdxiʼ Dios ni rúnibe (1 Cor. 10:1-5).

18. ¿Xi zanda gucaa laanu guixélenu de Jiobá, ne xi zanda guizaaca pa gúninu ni?

18 Casi maʼ bizíʼdinu, biree ca israelita que gana ora bíʼyacaʼ maʼ candaa Moisés lu dani Sinaí. Laanu ca xpinni Cristu laaca zanda guireʼnu gana pa guiníʼ íquenu candaaruʼ para gueeda dxi stiʼ Jiobá o cayaadxaruʼ para chuʼnu ndaaniʼ guidxilayú cubi. Zándaca guiníʼ íquenu cayaadxaruʼ para gaca cumplir ca promesa riʼ o dede guiníʼ íquenu pa dxandíʼ zaca cani. Pa qué chuʼnu cuidadu la? zanda guiníʼ íquenu zacá ne jma zacá íquenu ca cosa stiʼ guidxilayú riʼ, lugar de guicá íquenu gúninu ni ná Jiobá. Ne ra tiidiʼ tiempu la? zándaca guixélenu de Dios ne gúninu cosa ni qué lica niníʼ íquenu ñúninu.

19. ¿Xi cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu ne xiñee?

19 Cadi guiaandaʼ laanu rinabaʼ Jiobá laanu guzúʼbanu stiidxaʼ ne guni adorarnu laa si (Éx. 20:5). Pa cadi cayúninu ni ná Dios la? cayúninu ni ná Binidxabaʼ, ne zunítinu xquendanabáninu. Nga runi, rusietenalaʼdxiʼ Pablo laanu ca diidxaʼ riʼ: «Qué zanda diʼ guetu ruaa copa stiʼ Jiobá ne guécatu ruaa copa stiʼ ca demonio; qué zanda diʼ goto ruaa “mexaʼ stiʼ Jiobá” ne gócatu ruaa mexaʼ stiʼ ca demonio» (1 Cor. 10:21).

CADI GUIXÉLENU DE JIOBÁ

20. ¿Ximodo zanda gacané Jiobá laanu neca maʼ bicheʼnu?

20 Ca relatu ni zeeda lu Biblia ni caníʼ de Caín, Salomón ne ca israelita ruzeeteʼ ni nuu ti cosa nabé risaca ñanda ñúnicabe. Guirácabe gúpacabe oportunidad de ñaca arrepentírcabe ne nuchaacabe modo laacabe (Hech. 3:19). Rihuinni dxíchica qué riníʼ ique diʼ Jiobá maʼ qué zanda guni adorar tuuxa ni maʼ bichee laa. Cadi guiaandaʼ laanu biʼniʼ perdonarbe Aarón. Tiempu riʼ, riquiiñeʼ Jiobá ca relatu ni zeeda lu Biblia, ca publicación o conseju ni gudii tuuxa hermanu laanu para quixhená laanu. Pa gucaʼdiáganu ora quixhená Jiobá laanu la? zanda chuʼnu seguru ziabe laanu.

21. Ora guidxaagalunu xiixa guendanagana, ¿xi naquiiñeʼ gúninu para gusihuínninu qué zusaananu Jiobá yaʼ?

21 Nachaʼhuiʼ Jiobá ne pur nga racané laanu (2 Cor. 6:1). Nga runi rudiibe oportunidad laanu «usaana nu irá ni bini nu dxi caʼru gunibiáʼ nu laabe, ne irá ni riulaʼdxi binni guidxilayú guni» (biindaʼ Tito 2:11, 12). Mientra nuunu ndaaniʼ guidxilayú malu riʼ, zadxaagalunu stale guendanagana ni zusihuinni pa dxandíʼ zuni adorarnu Dios si. Nga runi gúninu stipa pur chuʼnu pur Jiobá, purtiʼ laasibe nga naquiiñeʼ guidxíbinu, laabe nga naquiiñeʼ gúninu ni ná ne cadi naquiiñeʼ guixélenu de laabe (Deut. 10:20).