Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ra nuu Jiobá nga zanda guilanu

Ra nuu Jiobá nga zanda guilanu

«Jiobá, lii maʼ beeda gácaluʼ ti lugar ra zanda guiladu ne qué ziuu dxi gusaana de gápaluʼ laadu.» (SAL. 90:1)

1, 2. Ximodo huayuni sentir ca xpinni Dios ndaaniʼ guidxilayú malu riʼ, ne xi «yoo» ndiʼ nápacabe.

  ÑEE runi sentirluʼ casi ralídxiluʼ ndaaniʼ guidxilayú malu riʼ la? Pa coʼ la? naquiiñeʼ gannuʼ laaca nuuruʼ stale binni cásica nuuluʼ. Biaʼ tiempu huabani binni ndaaniʼ Guidxilayú, guiráʼ ca binni ni dxandíʼ nadxii Jiobá huayuni sentircaʼ casi ora nuucaʼ ndaaniʼ xquidxi binni. Dxiqué guyuu caadxi xpinni Dios ni bizuubaʼ stiidxabe, ne biaʼ tiempu gulézacabe gadxé gadxé lugar lu layú stiʼ Canaán, «uníʼ cabe cadi ndaani guidxilayú ri nga xquidxi cabe sínuque zidiʼdi si cabe ndaani ni» (Heb. 11:13).

2 Cásica laacabe, ca discípulo stiʼ Jesús ni bibí pur espíritu nácacaʼ «binni de ibáʼ», ne ruuyacaʼ laacaʼ «casi ni canazá xquidxi binni» lu Guidxilayú riʼ (Filip. 3:20; 1 Ped. 2:11). Ne «xcaadxi dendxu» stiʼ Cristu que, «cadi zinanda cabe guidxilayú», cásica qué ñuni Jesús ni (Juan 10:16; 17:16). Peru ca xpinni Dios riʼ nápacaʼ ti yoo ra zanda guilacaʼ. Para ganda guidúʼyanu yoo riʼ la? caquiiñeʼ gápanu fe, purtiʼ ndaaniʼ ni nga ra guirutiʼ qué zuniná laanu ne ra zadxélanu tu gannaxhii laanu. Moisés bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Jiobá, lii maʼ beeda gácaluʼ ti lugar ra zanda guiladu ne qué ziuu dxi gusaana de gápaluʼ laadu» (Sal. 90:1). * Ximodo nga guca Jiobá casi ti lugar ra bilá ca xpinni ni bizuubaʼ diidxaʼ ni bibani dxiqué yaʼ. Ximodo rápabe xquídxibe yanna. Ne ximodo ndiʼ zeeda gácabe casi ti yoo ra zanda guilá ca xpínnibe despué.

RA NUU JIOBÁ NGA BILÁ CA XPINNI NI BIBANI DXIQUÉ

3. Tu ruchaaga Salmo 90:1 Jiobá, ne xiñee.

3 Nuu biaje ruzeeteʼ Biblia zeeda gaca Jiobá casi xiixa ni zanda guidúʼyanu para ganda gunibiáʼ chaahuinu ximodo laabe. Quíxhenu ti ejemplu: Salmo 90:1 ruchaaga Jiobá né ti yoo. Ora guiníʼ íquenu de ti yoo, nagueendaca reeda lu xpiaaninu ti lugar ra zanda guidxélanu tu gannaxhii laanu ne ra nuu tu gapa laanu para cadi guizaacanu xiixa. Yanna xiñee ruchaaga Biblia Jiobá né ti yoo yaʼ. Purtiʼ de Jiobá nga reeda guendarannaxhii (1 Juan 4:8). Laaca laabe nga Dios ni riguixhedxí ladxidoʼno ne rápabe ca xpínnibe ni ruzuubaʼ stiidxabe (Sal. 4:8). Para guʼyuʼ dxandíʼ zacá ni la? guníʼ ique ximodo gucanebe ca xpínnibe ni bibani dxiqué, casi Abrahán.

4, 5. Ximodo gupa Dios Abrahán.

4 Zanda guiníʼ íquenu xi biʼniʼ sentir Abrahán ora gudxi Jiobá laa ca diidxaʼ riʼ: «Bisaana xquídxiluʼ ne ca binnilídxiluʼ [...] ne guyé guidxi ni chiguluéʼ lii». Pa bidxibi hombre chaʼhuiʼ riʼ ora binadiaga ca diidxaʼ que la? ora gudxi Jiobá laabe xcaadxi diidxaʼ riʼ maʼ qué nidxíbibe: «De lii zabee ti guidxi roʼ ne zaguaaʼ ndaayaʼ lii ne zanna guiráʼ binni tu laluʼ [...]. Ne zaguaaʼ ndaayaʼ guiráʼ tu uguu ndaayaʼ lii, ne zusabanayaʼ binni ni guinabaʼ mal para lii» (Gén. 12:1-3).

5 Né ca diidxaʼ guníʼ Jiobá que, bisihuinni qué zudii lugar chuʼ tu guniná Abrahán ne ca xiiñiʼ (Gén. 26:1-6). Ne biʼniʼ Jiobá ni guníʼ. Ti biaje gucalaʼdxiʼ chupa rey nilaxoo Sara, tobi de laacabe nga Faraón, rey stiʼ Egipto, ne Abimélec, rey stiʼ guidxi Guerar, ne laaca gucalaʼdxiʼ ca hombre riʼ ñuuticaʼ Abrahán, peru qué nudii Jiobá lugar ñúnicabe ni. Laaca bilabe Isaac ne Rebeca dxi gudíʼdicaʼ ti guendanagana zaqueca (Gén. 12:14-20; 20:1-14; 26:6-11). Ne «qué nudiidibe lugar ñuniná nin ti binni laacaʼ, sínuque bisabanabe ca rey ni gucalaʼdxiʼ ñuniná laacaʼ, sicaríʼ guniʼbe: “Cadi cánatu cani maʼ guliéʼ, ne cani riguixhená stinneʼ cadi gúnitu laacaʼ xiixa cosa malu”» (Sal. 105:14, 15).

«Qué zusaanaʼ lii»

6. Xi gudxi Isaac Jacob guni, ne ximodo zándaca biʼniʼ sentir Jacob.

6 Lade cani riguixhená que guyuu Jacob, xhiaga Abrahán. Guidúʼyanu xi gudxi Isaac, bixhózebe laabe, dxi maʼ guníʼ íquebe guichaganabe: «Cadi guichaganaluʼ nin tobi de ca gunaa de Canaán. Biasa, guyé Padán-aram, ralidxi Betuel, bixhoze jñaaluʼ, ne bichaganáʼ tobi de ca xiiñidxaapaʼ Labán» (Gén. 28:1, 2). Oraqueca biʼniʼ Jacob ni gudxi bixhoze laa. Bisaanabe binnilídxibe Canaán ne guzabe gayuaa kilómetru, ne zándaca stúbisibe nga guzabe dede yendabe Harán (Gén. 28:10). Zándaca guníʼ íquebe: «Pabiáʼ tiempu zusaanaʼ binnilidxeʼ yaʼ. Ñee ziecheʼ xtiuaʼ ora guʼyaʼ naa la? Ñee zadxelaʼ ti gunaa ni runi adorar Dios para guichaganaʼyaʼ la?». Pa guyuube xizaa pur cani bizéʼtenu riʼ la? zeʼ guiráʼ ni ora yendabe guidxi Luz, ni riaana biaʼ 100 kilómetru de Beer-seba. Xi bizaacabe ndaaniʼ guidxi que yaʼ.

7. Ximodo gudixhedxí Dios ladxidóʼ Jacob lu ti bacaandaʼ.

7 Dxi nuu Jacob ndaaniʼ guidxi Luz, guniʼné Jiobá laabe lu ti bacaandaʼ ne gudxi laabe: «Raríʼ nuaaniáʼ lii ne dxandipeʼ zapaʼ lii guidubi neza ra zeluʼ, ne dxandipeʼ zudxiguetaʼ lii lu layú riʼ, purtiʼ qué zusaanaʼ lii dede ora maʼ bineʼ guiráʼ ni maʼ gudxeʼ lii» (Gén. 28:15). ¡Nabé bisiecheʼ ca diidxaʼ riʼ laabe ne gudixhedxícani ladxidoʼbe! Ñee zanda guxuíʼluluʼ Jacob caníʼ ique pa ñanda si maʼ ñaca guiráʼ ni gudxi Dios laa la? Pa maʼ bisaanaluʼ ca binnilídxiluʼ para chigucheecheluʼ diidxaʼ sti guidxi, nagueenda ziéneluʼ xi biʼniʼ sentir Jacob. Ne zándaca laaca huayuuyaluʼ ximodo huayapa Jiobá lii.

8, 9. Ximodo gupa Jiobá Jacob, ne xi rizíʼdinu de laani.

8 Dxi yendá Jacob Harán, nabé sicarú modo bidxaagalú Labán xtiube laabe, ne despué bidii Labán laabe Lea ne Raquel para guichaganabe. Peru ra gudiʼdiʼ dxi, gucalaʼdxiʼ Labán niguite laabe dede bichaa sueldu stibe 10 biaje (Gén. 31:41, 42). Biʼniʼ huantar Jacob guiráʼ ni cadi jneza bíʼnibe laa, purtiʼ nanna qué zusaana Jiobá laa. Ne zaqué gúcani, purtiʼ ora bibiguétabe Canaán maʼ «nápabe stale dendxuʼ, stale criada ne mozo, stale camellu ne burru» (Gén. 30:43). Nabé bidiibe xquíxepeʼ Jiobá ora guniʼbe ca diidxaʼ riʼ: «Guirutiʼ nga naa para gácaluʼ nachaʼhuiʼ né naa ne gannaxhiiluʼ naa ne dede qué huasaanaluʼ siervu stiluʼ, purtiʼ né bastón si stinneʼ nga gudideʼ Jordán riʼ ne yanna maʼ napaʼ chupa campamentu» (Gén. 32:10).

9 Ca ejemplu riʼ rusihuinni cani xiñee guníʼ Moisés ca diidxaʼ riʼ: «Jiobá, lii maʼ beeda gácaluʼ ti lugar ra zanda guiladu ne qué ziuu dxi gusaana de gápaluʼ laadu» (Sal. 90:1). Dede nagasi cayaca ni na ca diidxaʼ riʼ, purtiʼ Jiobá «qué ziuu dxi uchaa be tu naca be, nin ti guisi», qué zusaana de gápabe ne de chuʼbe cuidadu ca xpínnibe ni ruzuubaʼ stiidxabe (Sant. 1:17). Guidúʼyanu ximodo.

RA NUU JIOBÁ NGA ZANDA GUILÁ CA XPINNI NI NABANI YANNA

10. Xiñee nánnanu qué zusaana de gapa Jiobá ca xpinni.

10 Bixuiʼlú nuuluʼ de testigu nezalú ti juez ne caniʼluʼ xi cayuni ti grupu de binni malu ni nuu lu guidubi Guidxilayú, xaíque stiʼ ca binni riʼ nabé rusiguii, ruuti binni, nadipaʼ, qué riá binni ne nabé nuu xpiaaniʼ. Ximodo ñuni sentirluʼ ora nireeluʼ nezalú juez que yaʼ. Cadi dxandíʼ ninábaluʼ ñuu tu ñapa lii purtiʼ cadxíbiluʼ la? Ejemplu riʼ rusihuinni pabiáʼ nadxibalú ca xpinni Jiobá, purtiʼ qué ridxíbicaʼ ora riniʼcaʼ xi guiráʼ cosa malu runi Binidxabaʼ, xhenemigu Dios (biindaʼ Apocalipsis 12:17). Neca huayacalaʼdxiʼ Binidxabaʼ gucueeza ca xpinni Jiobá qué ganda gúnibe ni, purtiʼ dede yanna cucheechecaʼ stiidxaʼ Dios lu guidubi Guidxilayú. Ne cayúnicabe dxiiñaʼ riʼ, purtiʼ cayapa Jiobá laacabe ne caguu ndaayaʼ laacabe lu ca últimu dxi riʼ. Biblia na: «Intiica guiibaʼ gúnicabe para gucaalúcabe lii, qué zabeendunedícabe ni gastiʼ, ne intiica guiníʼcabe para gucaalúcabe lii ora gaca juzgarluʼ la? zudxiibaluʼ donda íquecabe. Ndiʼ nga herencia stiʼ ca xpinni Jiobá, ne pur naa nga cayúnicabe ni jneza”, nga nga ni guníʼ Jiobá» (Isaías 54:17; biindaʼ Isaías 54:14). Peru pa gudiʼnu lugar cuee Binidxabaʼ laanu de ndaaniʼ xquidxi Dios la? maʼ qué zanda gapa Jiobá laanu.

Racané ca ángel guiráʼ ca xpinni Dios ne rápacaʼ laacabe

11. Xi sti cosa zanda guizíʼdinu de Abrahán, Isaac ne Jacob.

11 Guidúʼyanu xi sti cosa zanda guizíʼdinu de Abrahán, Isaac ne Jacob. Neca bibánicabe Canaán, qué ñúnicabe ca cosa malu biʼniʼ ca binni que, purtiʼ guca nanaláʼdxicabe guiráʼ guenda qué iquiiñeʼ ni bíʼnicaʼ (Gén. 27:46). Ca hombre riʼ qué niquiiñecaʼ ti lista ra cá xi guiráʼ zanda gúnicaʼ ne xi qué zanda gúnicaʼ. Ni gunnasícabe nga xi riuulaʼdxiʼ Jiobá ne xi qué riuulaʼdxiʼ. Cumu nánnacabe Jiobá nga rapa laacabe la? bíʼnicabe stale stipa pur cadi gúnicabe ni na guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ, casi ora ñuucabe zitu de laani. ¡Nabé sicarú ejemplu ni bisaanacabe para laanu! Ñee rúniluʼ stipa pur chinándaluʼ ejemplu stiʼ ca hombre riʼ ora maʼ cuyúbiluʼ tu gaca xhamíguluʼ ne ora maʼ caníʼ íqueluʼ xi gúniluʼ para chuʼluʼ nayecheʼ la? Triste guininu ni, peru nuu xpinni Cristu rusihuinni riuulaʼdxiʼ guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ riʼ, casi ora ñácani ralídxicaʼ. Pa runi sentirluʼ zacá, neca caadxi huiiniʼ si la? biʼniʼ orar Jiobá para gacané lii. Bietenalaʼdxiʼ, Binidxabaʼ nga xaíque stiʼ guidxilayú riʼ, nga runi, ca binni riʼ qué rizaaláʼdxicaʼ stobi ne ruyúbicaʼ puru si para laacaʼ, cásica runi xaíque sticaʼ (2 Cor. 4:4; Efes. 2:1, 2).

12. 1) Ximodo rapa Jiobá ca xpinni. 2) Ximodo runi sentirluʼ ora riníʼ íqueluʼ guiráʼ ni rudii Jiobá laanu.

12 Para cadi guiábanu lu ca trampa stiʼ Binidxabaʼ la? napa xidé iquiiñenu guiráʼ ni rudii Jiobá ca xpinni, cani ruuyaʼ laabe casi ti lugar ra zanda guilacaʼ. Tobi de cani racané laanu nga ca guendaridagulisaa stinu, guni adorarnu Dios né binnilídxinu, ne laaca nuu ca binnigola ni riguixhedxí ladxidoʼno ne riguu gana laanu ora guidxaagalunu xiixa guendanagana (Efes. 4:8-12). George Gangas, tobi de cani guyuu stale iza lu Grupu ni Zaniruʼ, bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Ora maʼ nuaaʼ lade [ca xpinni Dios] runeʼ sentir casi ora ñuaaʼ ralidxeʼ né familia stinneʼ». Ñee zacaca runi sentirluʼ la?

13. Xi cosa nabé risaca rizíʼdinu ora guidúʼndanu Hebreos 11:13.

13 Xi sti cosa zanda guizíʼdinu de Abrahán, Isaac ne Jacob yaʼ. Rizíʼdinu cadi naquiiñeʼ guidxíbinu xi guiníʼ binni de laanu purtiʼ si qué rúninu ni rúnicaʼ. Casi bíʼyanu lu  primé párrafo que, ca xpinni Dios bibani dxiqué «uníʼ cabe cadi ndaani guidxilayú ri nga xquidxi cabe sínuque zidiʼdi si cabe ndaani ni» (Heb. 11:13). Ñee maʼ gudixhe íqueluʼ gusihuínniluʼ maʼ gadxé lii la? Dxandíʼ nagana para gácani. Peru zanda gúniluʼ ni, purtiʼ cayacané Jiobá lii ne laaca zacané xcaadxi xpinni Cristu lii. Bietenalaʼdxiʼ, cadi lii si nga nuuluʼ zacá. Guiráʼ tu racalaʼdxiʼ guni ni na Jiobá napa xidé gudxiilú Binidxabaʼ ne guidxilayú stiʼ (Efes. 6:12). Peru zanda guni ganarnu pa guni crenu Jiobá ne guidúʼyanu laabe casi ti lugar ra zanda guilanu.

14. Xi «guidxi» ngue gucuá lú ca xpinni Jiobá.

14 Laaca nabé risaca chinándanu ejemplu stiʼ Abrahán, purtiʼ laa qué nusaana de niníʼ ique lu premiu ni chigudii Dios laa (2 Cor. 4:18). Apóstol Pablu bicaa de Abrahán sicaríʼ: «Cá lú be icaa be guidxi ni bicuí Dios para laabe [...], guidxi ni qué ziuu dxi initilú» (Heb. 11:10). «Guidxi» ca nga Reinu stiʼ Cristu, ne laani nga ni guleza Abrahán. Laanu maʼ cadi cabézanu guidxi ca purtiʼ maʼ nuuni guibáʼ. Ne nuu stale razón ni rudii Biblia ni rusihuinni mayaca guni mandarni lu Guidxilayú riʼ. Ñee rusihuínniluʼ pur modo nabániluʼ dxandíʼ runi creluʼ nuu Reinu riʼ la? Ñee rúniluʼ ni na Reinu riʼ primé lu xquendanabániluʼ la? Ñee rusihuínniluʼ maʼ gadxé lii de binni guidxilayú la? (biindaʼ 2 Pedro 3:11, 12.)

JIOBÁ SI NGA ZANDA GULÁ LAANU TIEMPU RIʼ

15. Xi zazaaca né ca binni ni ruuyaʼ guidxilayú riʼ casi ralidxi.

15 Cumu jma maʼ zeeda dxiña dxi guinitilú guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ riʼ la? jma nagana zaca para guibani binni luni (Mat. 24:7, 8). Peru ora guzulú ca dxi jma nagana ca la? jmaruʼ nadipaʼ zácani para binni. Stale binni zadxibi ne qué zadxela xi guni, purtiʼ maʼ qué ziuu ca grupu ni racané binni ora guizaaca xiixa desgracia (Hab. 3:16, 17). Cumu maʼ qué zadxélacabe xi gúnicabe la? zuyúbicabe ra guilácabe, ne zándaca dede «[zu]caachi lú cabe ndaani cueva ne lade ca guie sti dani» (Apoc. 6:15-17). Peru nin ca cueva, nin ca políticu, nin ca negocio naroʼbaʼ ni zeeda gaca casi dani, qué zulá laacabe dxi ca.

16. Pabiáʼ naquiiñeʼ gusisácanu ca neza binni ridagulisaa ra riuunu, ne xiñee.

16 Peru zapa Jiobá ca xpinni lu ca dxi jma nagana ca. Zuni sentírcabe cásica biʼniʼ sentir Habacuc ni riguixhená que ora guníʼ: «Dxandipeʼ ziecheniáʼ Jiobá; dxandipeʼ ziecheniáʼ Dios ni rulá naa» (Hab. 3:18). Ximodo nga zapa Jiobá laanu lu ca dxi jma nagana ca yaʼ. Naquiiñeʼ cuézanu para gúʼyanu ximodo gácani. Peru naquiiñeʼ gánnanu ndiʼ: ziuu ca xpinni Jiobá tobi si ne zucaadiágacaʼ guiráʼ ni gábibe laacaʼ, cásica biʼniʼ ca israelita dxi bireecaʼ Egipto. Biblia na: «Ngue runi, bicaa Dios laacabe gudiicabe vuelta neza ni nuu lu desiertu ni ziné laacabe ra nuu nisadóʼ Xiñáʼ. Peru ora biree ca xiiñiʼ Israel de ndaaniʼ guidxi Egipto, bireecaʼ casi riree ti grupu de soldadu» (Éxodo 13:18; Apoc. 7:9). Tu iquiiñe Jiobá para gabi laanu xi naquiiñeʼ gúninu yaʼ. Zándaca zaquiiñebe ca binni ridagulisaa. Isaías ruzeeteʼ de caadxi «cuartu» ra zanda guilá ca xpinni Dios, ne zándaca laacani nga guiráʼ ca mil de neza binni ridagulisaa ni nuu lu guidubi Guidxilayú. Biblia na: «Binni xquídxecaʼ lachuu ndaaniʼ ca cuartu stitu, ne laguseeguʼ puertaʼ stini. Lagucaachilú ti ratu dede ora maʼ gudiʼdiʼ xiana stinneʼ» (Isaías 26:20). Ñee rusisácaluʼ guiráʼ ca guendaridagulisaa stinu la? Ñee nagueendaca ruzuubaluʼ diidxaʼ ora gabi Jiobá lii xiixa lu ca guendaridagulisaa riʼ la? (Heb. 13:17.)

17. Ximodo nga qué zusiaandaʼ Jiobá ca xpinni ni maʼ guti.

17 Dede ca binni ni ruzuubaʼ diidxaʼ ni gatiʼ ante guzulú ca dxi jma nagana, qué zusiaandaʼ Jiobá laacaʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ zusibani Dios laacabe sti biaje. Gudiʼdiʼ si stale iza de guti Abrahán, Isaac ne Jacob, gudxi Jiobá Moisés ca diidxaʼ riʼ: «Naa nga [...] Dios stiʼ Abrahán, Dios stiʼ Isaac ne Dios stiʼ Jacob» (Éx. 3:6). Ne despué de bizeeteʼ Jesús ca diidxaʼ zeeda lu textu ca guniʼruʼ: «Dios la? cadi Dios sti gueʼtu laa, sínuque Dios sti cani nabani, ne para laabe nabani irá binni, neca ma guti» (Luc. 20:38). Para Jiobá la? ruluíʼ nga caʼruʼ gati guiráʼ ca xpinni ni bizuubaʼ diidxaʼ, purtiʼ nápabe poder para guindísabe laacaʼ de lade gueʼtuʼ (Ecl. 7:1).

18. Xi sti modo zapa Jiobá xquidxi lu guidxilayú cubi stiʼ.

18 Mayaca guedané Jiobá guidxilayú cubi stiʼ ne racá zápabe xquídxibe de sti modo. Apocalipsis 21:3 na: «Biiyaʼ, ma nabeza Dios lade binni. Laape be zabeza né be laacaʼ». Primé la? zaquiiñeʼ Jiobá Jesucristu para guni mandar lu Guidxilayú ti mil iza. Ora maʼ bizaa ti mil iza ca, zudxiguétabe Reinu ca lu náʼ Bixhózebe, purtiʼ maʼ bíʼnibe guiráʼ ni gudixhe ique Dios gaca lu Guidxilayú (1 Cor. 15:28). Óraca nga maʼ zuni mandar Jiobá binni guidxilayú, purtiʼ maʼ zácacabe binni sin donda. ¡Nabé sicarú ca cosa ni cabézanu gaca riʼ! Nga runi, laga cabézanu la? gúninu stipa pur gácanu casi ca binni ni bizuubaʼ stiidxaʼ Jiobá dxiqué ne guidúʼyanu laabe casi ti lugar ra zanda guilanu.

^ párrafo 2 Biblia ni láʼ Nueva Traducción Viviente rutiixhi Salmo 90:1 sicaríʼ: «Señor, biaʼ dxi huabani binni ndaaniʼ guidxilayú, ¡lii maʼ beeda gácaluʼ casi ti yoo stidu!».