Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Bizaalaʼdxiʼ ca xpinni Cristu ne guluu gana laacaʼ

Bizaalaʼdxiʼ ca xpinni Cristu ne guluu gana laacaʼ

«Naquiiñe ucáʼ ique nu acané saa nu para ganaxhii nu jma, ne guni nu ni nachaʼhuiʼ.» (HEB. 10:24)

1, 2. Ximodo gunda bilá 230 testigu stiʼ Jiobá ni guyuu lade ca binni ni biseendacabe para gatiʼ.

 ORA bidii ca gobiernu stiʼ ca nazi cuenta maʼ qué zanda guni ganarcaʼ guiropa guendaridinde ni cayaca lu guidubi Guidxilayú, biʼniʼ mandarcaʼ gatiʼ guiráʼ mil binni ni deguyoo ndaaniʼ ca campu de concentración que. Ca binni ni deguyoo Sachsenhausen bicaacabe laacaʼ sacaʼ dede chindacaʼ guriá nisadóʼ stiʼ guidxi que, ne raqué gudxiibacabe laacaʼ ndaaniʼ caadxi barcu ni chiguiaaziʼ ndaaniʼ nisadóʼ. Modo guníʼcabe gatiʼ ca binni riʼ biree lá ni sicaríʼ: ca binni ni biseendacabe para gatiʼ (las marchas de la muerte).

2 Treinta y tres mil binni nga deguyoo ndaaniʼ campu de concentración ni nuu Sachsenhausen, ne bisá ca soldadu que laacabe 250 kilómetru dede yendácabe ra puertu stiʼ guidxi Lübeck (Alemania). Lade ca binni que zeʼ 230 testigu stiʼ Jiobá de xhoopaʼ guidxi roʼ. Neca maʼ qué gápacabe stipa, candaanacabe ne huarácabe, peru qué ñati nin tobi de laacabe. Ximodo bilácabe yaʼ. Tobi de ca Testigu que cusiene: «Nabé gulúʼsaadu gana laadu para gunda biʼniʼ huantardu neza ziuudu que». Zacá nga guca ni, cumu gunnaxhiisaacabe ne bidii Jiobá «enda nandxóʼ stiʼ» laacabe la? gunda bilá guiráʼ ca xpinni Cristu ni zeʼ lade ca binni ni chigati que (2 Cor. 4:7).

3. Xiñee caquiiñeʼ ugúʼsaanu gana laanu.

3 Yanna riʼ cadi ziuudinu lade caadxi binni ni chiguuticabe, peru laaca nápanu stale guendanagana. Bicuí si Jiobá Reinu stiʼ guibáʼ lu iza 1914, guleecabe Binidxabaʼ raqué ne biseendacabe laa lu Guidxilayú, «ne cayó dí laa ti nanna ma huaxiéʼ dxi napa» (Apoc. 12:7-9, 12). Cumu jma mayaca gueeda Armagedón la? nabé caquiiñeʼ Binidxabaʼ stale cosa para gucaalú laanu ti guixélenu de Dios. Peru cadi ngasi, laaca cudxíʼlunu ca guendanagana ni ridídinu guiráʼ dxi (Job 14:1; Ecl. 2:23). Cumu stale guendanagana nga cadídinu la? nuu tiru rusidxágacani laanu ne riníʼ íquenu maʼ qué zanda guni huantarnu ne dede ruluíʼ zuxhélecani laanu de Dios. Guzéʼtenu ni bizaaca ti Testigu. Stale iza nabé guluube gana xcaadxi xpinni Cristu para cadi guixélecaʼ de Jiobá. Peru cumu guca huarabe ne guca huará xheelabe dxi maʼ nagólacabe la? nabé guyuube triste. Cásica Testigu riʼ, guiranu caquiiñenu «enda nandxóʼ stiʼ» Jiobá ne laaca caquiiñeʼ uguu ca xpinni Cristu gana laanu.

4. Xi conseju bidii apóstol Pablu ni zanda gacané laanu para uguʼnu gana stobi.

4 Pa racaláʼdxinu gacanenu stobi la? naquiiñeʼ chinándanu conseju bidii apóstol Pablu ca hebreu. Laabe bicaabe: «Naquiiñe ucáʼ ique nu acané saa nu para ganaxhii nu jma, ne guni nu ni nachaʼhuiʼ. Ne cadi guni nu casi cani rusaana de che cultu, sínuque cada tobi acané stobi para indisa ique, ne jma rusi yanna purti caduʼya nu ma zeda dxiña dxi gueeda Jesucristu Señor stícanu» (Heb. 10:24, 25). Ximodo zanda gúninu ni na conseju riʼ yaʼ.

«NAQUIIÑE UCÁʼ IQUE NU ACANÉ SAA NU»

5. Ximodo zanda guiénenu ca diidxaʼ riʼ: «Ucáʼ ique nu acané saa nu», ne xi rucaacani laanu gúninu.

5 Ca diidxaʼ «ucáʼ ique nu acané saa nu» cayábicani laanu naquiiñeʼ guizaaláʼdxinu ne gánnanu xi caquiiñeʼ binni. Ñee zahuinni rizaaláʼdxinu ca xpinni Cristu pa rudíʼnasinu laacaʼ ra Yoo stiʼ Reinu ne pa rinínenu laacaʼ de xiixa ni huaxiéʼ risaca la? Coʼ, njaʼ. Peru laaca cadi galán diʼ chuʼnu lu xpida binni (1 Tes. 4:11; 1 Tim. 5:13). Para ganda gacanenu ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu, naquiiñeʼ gunibiáʼ chaahuinu laacabe: gánnanu ximodo nuucabe, gunáʼ nga ca guenda nápacabe, pabiáʼ nadxiicabe Jiobá, gánnanu xi zanda gúnicabe ne xi qué zanda. Naquiiñeʼ gúʼyacabe laanu casi xhamígucabe ne gánnacabe nadxiinu laacabe. Nga runi, naquiiñeʼ cueenu tiempu para chúʼnenu laacabe; cadi ora si nápacabe guendanagana ne ora nuucabe triste, sínuque naquiiñeʼ gúninu ni ora tiica si (Rom. 12:13).

6. Ximodo zanda gacané ca binnigola ca xpinni Cristu.

6 Biblia cayabi ca xpinni Cristu ni naca binnigola lade ca binni ridagulisaa gápacaʼ «ca xpinni Dios», ne gúnicaʼ ni de guidubi ladxidoʼcaʼ (1 Ped. 5:1-3). Para ganda gúnicabe dxiiñaʼ riʼ, naquiiñeʼ gunibiáʼ chaahuicabe guiráʼ ca xpinni Cristu, cásica runibiáʼ ti pastor ca dendxuʼ stiʼ (biindaʼ Juan 10:14). Xi zuni ca xpinni Cristu pa gúʼyacaʼ riuulaʼdxiʼ ca binnigola gacanecaʼ laacabe ne ribeecaʼ tiempu para guiníʼnecaʼ laacabe yaʼ. Zudii gana laacabe chécabe ra nuu ca binnigola ora iquiiñecabe laacaʼ ne zaníʼcabe xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼcabe. Zacá zanna ca binnigola ximodo gacanecaʼ cada tobi de ca xpinni Cristu.

7. Xi naquiiñeʼ gúninu ora gabi ti binni ni napa depresión laanu xiixa diidxaʼ ni cadi jneza.

7 Guidúʼyanu xi gudxi apóstol Pablu ca xpinni Cristu de Tesalónica: «Lagacané [...] cani caʼru uzuhuaa chaahui» (biindaʼ 1 Tesalonicenses 5:14). Lade «cani caʼru uzuhuaa chaahui» nuu cani raca deprimir ne cani maʼ biree gana. Proverbios 24:10 na: «Pa qué gapuʼ gana ora nuuluʼ ra nagana la? gastiʼ qué zanda guʼnuʼ». Ora chigánnanu ti binni ni nabé nuu triste, naquiiñeʼ gánnanu zándaca zacábibe laanu né diidxaʼ ni guniná laanu (Job 6:2, 3). Zándaca qué zaxha íquebe para guiniʼbe xiixa ne zándaca zaniʼbe ni cadi cayuni sentirbe ndaaniʼ ladxidoʼbe. Ngapeʼ nga ni bizaaca Rachelle dxi gupa jñaa ti depresión ni nabé bininá laa. Rachelle guníʼ: «Stale biaje guníʼ jñaaʼ caadxi diidxaʼ ni cadi jneza. Peru cada biaje gúnibe ni, runeʼ stipa para guietenalaʼdxeʼ ximódopeʼ laabe... nadxiibe binni, nacháʼhuibe ne riuuláʼdxibe gudiibe de ni nápabe. Raqué nga bidieeʼ cuenta riníʼ ca binni napa depresión stale cosa ni qué runi sentircaʼ. Pa guni binni xiixa para guniná o guicabi ruaa laacabe la? jmaruʼ si zaroobaʼ guendanagana stiʼ». Proverbios 19:11 na: «Ti hombre ni riene qué ridxiichi nagueenda, ne galán gúnibe pa gusiaandabe ni gucheenécabe laabe».

8. Tuu nga cani jma naquiiñeʼ gusihuínninu nadxiinu laacaʼ, ne xiñee.

8 Ximodo zanda gacanenu tuuxa ni cuchiiñaʼ xquendabiaaniʼ laa pur ti pecadu biʼniʼ dxiqué yaʼ. Zándaca dede nagasi rituílube pur ni bíʼnibe neca maʼ biʼniʼ chaahuibe ra bicheebe. Guidúʼyanu xi gudxi Pablu ca xpinni Cristu de Corinto ora bizeetebe de ti binni ni bichee, peru maʼ guca arrepentir: «Lauyubi usiaanda tu ni biʼni be que, ne lausieche laabe ti cadi acaná ladxidóʼ be dede biaʼ ra ma qué zanda. Rinaba laatu uluíʼ tu laabe dxandí nadxii tu laabe» (2 Cor. 2:7, 8). Qué zanna ti xpinni Cristu pabiáʼ nadxiinu ne rizaláʼdxinu laa pa qué gusihuínninu ni pur cani guininu ne pur cani gúninu.

«PARA GANAXHII NU JMA, NE GUNI NU NI NACHAʼHUIʼ»

9. Ximodo zanda uguʼnu gana ca xpinni Cristu para gannaxhiicaʼ binni ne gúnicaʼ ni nachaʼhuiʼ.

9 Pablu cayabi laanu guizaaláʼdxinu guiráʼ ca xpinni Cristu ne «ucáʼ ique nu acané saa nu para ganaxhii nu jma, ne guni nu ni nachaʼhuiʼ». Xi cusiidiʼ ca diidxaʼ riʼ laanu yaʼ. Naquiiñeʼ uguʼnu gana ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu para gusihuínnicaʼ nadxiicaʼ binni ne gúnicaʼ ni nachaʼhuiʼ. Zeeda gácani casi ti guí, pa qué racaláʼdxinu guizuíʼ ni la? napa xidé gudxieʼnu lu ca buu stini ne gundúbinu luni ti ganda guibani lu guí ca (2 Tim. 1:6). Zacaca nga naquiiñeʼ gacanenu ca xpinni Cristu para gusihuínnicaʼ nadxiicaʼ Jiobá ne nadxiicaʼ binni. Pa de guidubi ladxidoʼno gábinu laacabe pabiáʼ galán cayúnicabe dxiiñaʼ la? zudii gana laacabe gúnicabe stale cosa sicarú.

Bicheechené ca xpinni Cristu diidxaʼ

10, 11. 1) Tuu nga caquiiñeʼ uguʼnu gana. 2) Bizeeteʼ ti ejemplu ni rusihuinni ximodo zanda uguʼnu gana ti binni ni maʼ bichee.

10 Pa nuunu triste o pa coʼ, guiranu caquiiñenu gábicabe laanu diidxaʼ ni gusiecheʼ ladxidoʼno. Ti xpinni Cristu guníʼ: «Qué ñuu dxi ñabi bixhozeʼ naa galán bineʼ xiixa. Nga runi guníʼ iqueʼ qué risaca cani runeʼ. [...] Neca maʼ napa 50 iza, nabé riecheʼ ora gabi ca xhamiguaʼ naa galán modo cayuneʼ xhiiñaʼ casi binnigola. [...] Nannaʼ runi sentir binni galán ora gábicabe laa jneza modo cayuni dxiiñaʼ, nga runi, runeʼ stipa para uguaaʼ gana stobi». Guiráʼ binni riuulaʼdxiʼ gunadiaga diidxaʼ ni uguu gana laa: casi ca precursor, ca xpinni Cristu ni maʼ nagola ne cani naná nuu ladxidóʼ (Rom. 12:10).

11 Ora gacalaʼdxiʼ ca binnigola gacanecaʼ tuuxa ni «cuchee», naquiiñeʼ gulídxecabe laabe «ne diidxa nadóʼ» ne gábicabe laabe guiráʼ ca cosa galán ni bíʼnibe, ti ganda gacanécabe laabe guibiguétabe lu neza stiʼ Dios sti biaje (Gál. 6:1). Ngapeʼ nga ni bizaaca ti xpinni Cristu láʼ Miriam. Laabe guniʼbe: «Nabé biuubaʼ ladxiduáʼ dxi biree caadxi xhamiguaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios, ne tiempu queca gupa bixhozeʼ ti hemorragia cerebral. Guizáʼ gucaʼ deprimir. Cumu rapaʼ gana gusiaandaʼ modo nuaaʼ que la? guca xhamiguaʼ ti binni ni cadi Testigu». Ni biʼniʼ Miriam riʼ bicaani laa guiníʼ ique maʼ qué zanda gannaxhii Jiobá laa ne gucalaʼdxiʼ nusaana neza stiʼ Dios. Peru bisietenalaʼdxiʼ ti binnigola laabe pabiáʼ bizuubabe stiidxaʼ Jiobá dxiqué. Yendá ca diidxaʼ que ndaaniʼ ladxidóʼ Miriam, ngue runi bidii lugar gacané ca binnigola laa. Ora guniʼné ca binni riʼ laabe, gúdxicaʼ laabe nadxiiruʼ Jiobá laabe. Ni guca riʼ guluuni gana Miriam para gannaxhii Jiobá jma. Xi bíʼnibe despué yaʼ. Bisaanabe xnóviobe que ne gudixhe íquebe gúnibe ni na Jiobá.

Guluu gana laacabe para gannaxhiicabe stobi ne gúnicabe ni nachaʼhuiʼ

12. Xi zuni sentir ca xpinni Cristu pa guchaaganu laacaʼ né xcaadxi binni, pa guininu mal de laacaʼ o pa gábinu laacaʼ xiñee cadi cayúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Dios.

12 Qué racaláʼdxinu gusituinu lú ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu. Pa guchaaganu ni rúnicabe né ni runi xcaadxi, pa guininu mal de laacabe purtiʼ qué rúnicabe ni rábinu o pa gábinu laacabe xiñee cadi cayúnicabe jma lu xhiiñaʼ Dios la? zándaca zaguuni gana laacabe para gúnicabe jma lu xhiiñaʼ Dios, peru qué zandaa zareecabe gana. Nga runi, jma galán gábinu laacabe pabiáʼ nadxiicabe Jiobá, zacá zanda gacanenu laacabe ne zaguʼnu gana laacabe (biindaʼ Filipenses 2:1-4).

«CADA TOBI ACANÉ STOBI PARA INDISA IQUE»

13. Ximodo zanda uguʼnu gana ca xpinni Cristu (biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

13 «Cada tobi acané stobi para indisa ique, ne jma rusi yanna purti caduʼya nu ma zeda dxiña dxi gueeda Jesucristu Señor stícanu.» Ora riguʼnu gana sti xpinni Cristu, laaca cayacanenu laa para cadi gusaana de guni ni na Dios. Peru ora gusihuínninu nadxiinu laacabe ne gúninu xiixa ni galán para laacabe, zeeda gácani casi ora nucuáʼninu lu caadxi buu ni mayaca guizuíʼ. Ora riguʼnu gana ca xpinni Cristu la? zeeda gácani casi ora nuchanu yaga ti lugar ra cacaguí ti gaca bele stini jma naroʼbaʼ. Para ganda quixhedxinu ladxidóʼ cani nuu triste, napa xidé gusihuínninu nadxiinu laacaʼ ne guininu né diidxaʼ nadóʼ (Prov. 12:18). Ne laaca naquiiñeʼ chinándanu conseju riʼ: «Lachuu para ucaa diaga tu, peru cadi nisi undaa ruaa si tu xiixa» (Sant. 1:19). Pa gucaʼdiáganu laacabe ne guiénenu ximodo nuucabe la? ziénenu xiñee careecabe gana ne zánnanu xi guininu para gacanenu laacabe.

Gulee tiempu para chúʼneluʼ laacabe

14. Ximodo gunda gucané ti binnigola ti xpinni Cristu ni biree gana.

14 Guidúʼyanu ximodo gucané ti binnigola ti xpinni Cristu ni maʼ napa stale iza de qué rucheeche diidxaʼ. Ora bicaadiaga binnigola que laabe, bidii cuenta dxandíʼ nadxiirube Jiobá. Ruundaʼ chaahuirube ca tema ni reeda lu Torre stiʼ ni rapa ne rúnibe stipa pur chebe guiráʼ guendaridagulisaa. Peru bitópabe xiana ndaaniʼ ladxidoʼbe pur biiyabe cadi jneza modo canazá caadxi xpinni Cristu. Bicaadiaga binnigola que laabe ne bidii lugar guiniʼbe guiráʼ ni cayuni sentirbe ne qué ñuni juzgar laabe. Ne gudxi binnigola que laabe nabé risácabe ne risaca binnilídxibe lade ca binni ridagulisaa. Chaahuiʼ chaahuiʼ bidii xpinni Cristu que cuenta cusaana de gannaxhii Dios pur guiráʼ ca cosa ni bizaacabe dxiqué. De raqué biʼniʼ invitar binnigola que laabe para chigucheechené laabe diidxaʼ. Cumu gucanécabe laabe la? bizulú bicheechebe diidxaʼ sti biaje, peru cadi ngue si, ra gudiʼdiʼ dxi, maʼ beeda gácabe binnigola sti biaje.

Gupa paciencia ora maʼ cucaadiágaluʼ cani maʼ biree gana (Biiyaʼ párrafo 14 ne 15)

15. Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Jiobá ora gacanenu cani raca deprimir.

15 Peru cadi guiráʼ diʼ biaje gacaláʼdxinu uguʼnu gana tuuxa nga zaná gacanenu laa. Neca zacá, naquiiñeʼ gacanérunu laabe. Pablu guníʼ: «Lagacané cani [...] caʼru uzuhuaa chaahui, ne cadi ixhacalaʼdxi tu laacaʼ» (1 Tes. 5:14). Lugar de guireʼnu gana, naquiiñeʼ chuʼnu jma gaxha de laacabe para cadi guiábacabe. Lu Biblia ridúʼndanu ximodo gupa Jiobá paciencia ca xpinni ora birá stipa sticaʼ. Guzéʼtenu ejemplu stiʼ Elías. Dxi biʼniʼ sentir hombre riʼ maʼ qué zanda guni xhiiñaʼ, bidii Jiobá guiráʼ ni caquiiñebe para gunduuxebe ni (1 Rey. 19:1-18). Bitiidilaʼdxiʼ Jiobá donda stiʼ David ora bisihuinni maʼ guca arrepentir (Sal. 51:7, 17). Ne laaca gucané Jiobá salmista que dxi gucalaʼdxiʼ nusaana de ñuni ni nabe (Sal. 73:13, 16, 17). Ca dxi riʼ, laaca raca Jiobá nachaʼhuiʼ né ca xpinni ne rusihuínnibe nadxiibe laacaʼ, jmaruʼ si pa maʼ bidxágacaʼ (Éx. 34:6). Rusihuínnibe rilaseláʼdxibe laacaʼ «guiráʼ siadóʼ» ne qué rusaana de gúnibe ni (Lam. 3:22, 23). Ne laaca ribeza Jiobá chinándanu ejemplu stiʼ ne gusihuínninu pabiáʼ nadxiinu cani raca deprimir.

GACANÉSAANU TI CADI GUIREʼNU LU NEZA RA ZACAANU GUENDANABANI

16, 17. Xi naquiiñeʼ guni guiráʼ ca xpinni Jiobá, ne xiñee.

16 Ndaaniʼ campu de concentración stiʼ guidxi Sachsenhausen biree 33,000 binni, peru guti stale de laacaʼ. Peru xi guca né 230 Testigu zeʼ lade ca binni que yaʼ. Nin tobi de laacabe qué ñati. Gunda bilácabe lade ca binni ni zeʼ para gatiʼ que, purtiʼ gucanésaacabe ne purtiʼ guluusaacabe gana laacabe.

17 Laanu, ca xpinni Jiobá, laaca ziuunu lu ti neza ra zacaanu guendanabani (Mat. 7:14). Mayaca guiuʼnu lu ti guidxilayú cubi ra «gasti enda nadxabaʼ» (2 Ped. 3:13). Laga cabézanu guedandá dxi ca, naquiiñeʼ gacanésaanu ti ganda guiaananu lu neza ra zacaanu guendanabani ni qué zaluxe.