Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Guzúʼbanu stiidxaʼ ca Pastor ni maʼ gulí Jioba

Guzúʼbanu stiidxaʼ ca Pastor ni maʼ gulí Jioba

«Lauzuuba stiidxa cani nuu de xaíque stitu. Laguni ni gabi ca laatu purti qué rixhacalaʼdxi ca de gapa ca laatu.» (HEB. 13:17)

1, 2. Xiñee guníʼ Jiobá zeeda gaca casi ti pastor.

 JIOBÁ guníʼ zeeda gaca casi ti pastor (Ezeq. 34:11-14). Nga racané laanu gánnanu ximódopeʼ nga laabe. Ti pastor ni nadxii ca dendxuʼ stiʼ rapa laacame ti cadi gacanácame ne rudii ni gócame. Rinebe ca dendxuʼ stibe ca lugar ra nuu guixi gaʼ ne ra nuu nisa guecaʼ (Sal. 23:1, 2); dxi ne gueelaʼ rápabe laacame (Luc. 2:8); rápabe laacame para cadi gó tuuxa maniʼ duxhuʼ laacame (1 Sam. 17:34, 35); ruaʼbe cani deruʼ gule (Is. 40:11); ruyúbibe cani maʼ biniti ne rápabe cani maʼ gucaná (Ezeq. 34:16).

2 Cumu dxiiñaʼ layú nga biʼniʼ ca israelita que ne gúpacabe dendxuʼ la? ngue runi biénecabe ora guníʼ Jiobá zeeda gaca casi ti pastor. Ne nánnacabe caquiiñeʼ ca dendxuʼ ca tu gapa laacaʼ. Zacaca nga caquiiñeʼ gacané Jiobá binni ne gapa laacabe (Mar. 6:34). Nabé racaná binni ora qué riná gacané Jiobá laa. Qué gánnacabe xii nga ni jneza ne ni cadi jneza ne qué gápacabe tu gapa laacabe ne nuucabe «casi dendxuʼ ni qué gapa pastor» ni reeche ndase (1 Rey. 22:17). Peru guiráʼ ni runi ni na Jiobá la? rudiibe laacaʼ guiráʼ ni caquiiñecaʼ.

3. Xi zazíʼdinu lu tema riʼ.

3 Ca dxi stinu riʼ laaca zeeda gaca Jiobá casi ti pastor. Qué rusaana de gápabe ca xpínnibe ni zeeda gaca casi dendxuʼ. Guidúʼyanu ximodo rápabe laacaʼ ne rudiibe guiráʼ ni caquiiñecaʼ, ne xi naquiiñeʼ guni ca dendxuʼ ca ora gúʼyacaʼ pabiáʼ nadxii Jiobá laacaʼ.

MAʼ BIDII JESÚS LAANU CAADXI PASTOR

4. Ximodo rusihuinni Jesús nadxii ca dendxuʼ stiʼ Jiobá.

4 Jiobá maʼ gulí Jesús para gaca Xaíque stiʼ ca binni ridagulisaa (Efes. 1:22, 23). Jesús nga «pastor chaʼhuiʼ» ne riuuláʼdxibe ni riuulaʼdxiʼ Bixhózebe, naguixhe íquebe ni naguixhe ique Bixhózebe ne nápabe ca guenda ni napa Bixhózebe. Ne dede bidiibe xquendanabánibe «pur ca dendxu» stibe (Juan 10:11, 15). Ra bidii Jesús xquendanabani pur binni beeda gácani ti ndaayaʼ naroʼbaʼ para laacaʼ (Mat. 20:28). Ni naguixhe ique Jiobá nga «irá tu guni cre [Jesús] la? cadi initilú sínuque gapa enda nabani ni qué zaluxe» (Juan 3:16).

5, 6. 1) Tu maʼ gulí Jesús para gapa ca dendxuʼ huiiniʼ stiʼ. 2) Xi rusihuinni ca dendxuʼ huiiniʼ ca ora rucaadiágacaʼ ridxi stiʼ Jesús. 3) Xi razón nápanu para guzúʼbanu stiidxaʼ ca binnigola.

5 Ximodo rusihuinni ca dendxuʼ ca Jesús nga Pastor Chaʼhuiʼ sticaʼ. Laca laabe guniʼbe: «Runebiaʼya ca dendxu stinneʼ ne rucaa diaga ca naa, ne rizá nanda ca naa» (Juan 10:27). Ora rucaadiaga ca dendxuʼ ca ridxi stibe rusihuínnicaʼ ruzuubacaʼ stiidxabe ne zaqueca ruzuubacabe stiidxaʼ ca pastor ni maʼ gulibe para gapa laacaʼ. Jesús gulí ca apóstol ne ca discípulo stiʼ para gúnicaʼ dxiiñaʼ ni bizulube que. Xi laani yaʼ. Naquiiñeʼ gusiidicabe ne gápacabe ca «dendxu» stiʼ Jesús (Mat. 28:20; biindaʼ Juan 21:15-17). Cumu qué nibeza de nireeche diidxaʼ la? bidale ca discípulo stiʼ Jesús, ngue runi gulibe caadxi pastor, o xpínnibe ni maʼ biniisi lu stiidxaʼ Dios para gápacaʼ ca neza binni ridagulisaa (Efes. 4:11, 12).

6 Ora guniʼné apóstol Pablu ca binnigola ni nuu lade ca xpinni Cristu de Éfeso ni guyuu lu primé siglu que, gúdxibe laacaʼ espíritu santu ca gulí laacaʼ para gápacaʼ ca «xpinni» Dios (Hech. 20:28). Ca binnigola ni nuu yanna riʼ laaca espíritu santu nga gulí laacaʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ para ganda gácacabe binnigola la? naquiiñeʼ gúnicabe ni na Biblia ni gucuá né espíritu santu. Nga runi, ora ruzúʼbanu stiidxacabe rusihuínninu ruzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá ne Jesús, guiropaʼ Pastor ni jma risaca (Luc. 10:16). Nga nga razón jma risaca ni nápanu para guzúʼbanu stiidxaʼ ca binnigola ca. Peru nuuruʼ xcaadxi razón, guidúʼyanu xi laacani.

7. Ximodo racané ca binnigola ca lii para chuʼluʼ gaxha de Jiobá.

7 Para ganda cuʼ ca binnigola gana ca xpinni Cristu ne gudiicabe conseju laacaʼ la? riquiiñecabe Stiidxaʼ Dios. Ora rudiicabe conseju ca xpinni Cristu qué rábicabe laacaʼ ximodo naquiiñeʼ guibánicaʼ (2 Cor. 1:24). Ni rúnicabe nga rudiicabe conseju ni zeeda lu Biblia ni zanda gacané ca xpinni Cristu gánnacaʼ xi gúnicaʼ, zacá racanécabe ca xpinni Cristu chuʼcaʼ tobi si (1 Cor. 14:33, 40). Biblia na «qué rixhacalaʼdxi ca [binnigola] de gapa ca» guiráʼ ca xpinni Cristu. Nga rusihuinni racaláʼdxicabe gacanécabe guiracaʼ chuʼcaʼ gaxha de Jiobá. Nga runi, ziuucabe listu para gacanécabe ti xpinni Cristu ora gúʼyacabe maʼ cadi jneza canazá o gúʼyacabe maʼ bichee (Gál. 6:1, 2; Jud. 22). Cadi dxandíʼ nápanu stale razón para guzúʼbanu «stiidxa cani nuu de xaíque» ládenu la? (Biindaʼ Hebreos 13:17.)

8. Ximodo rapa ca binnigola ca dendxuʼ stiʼ Dios.

8 Apóstol Pablu laaca guca ti pastor ni guyuu gaxha de Dios, laabe bicaabe ca diidxaʼ riʼ ra nuu ca xpinni Cristu de Colosas: «Laguuya gá laatu né cani canayuíʼ ni biree de xquenda biaani binni. Cadi dxandí ni, sínuque binni guidxilayú gudixhe ni casi na ca naca guidxilayú, ne cadi de Cristu zeeda ni» (Col. 2:8). Ndiʼ rusihuinni risaca nga chinándanu ca conseju ni zeeda lu Biblia ni rudii ca binnigola ca. Laacabe rápacabe ca dendxuʼ ca para cadi chuʼ tuuxa ni guxheleʼ laacaʼ de Dios. Pedru maca guníʼ ziuu de «lade ca binni Israel ni na profeta sti Dios laa, peru cadi dxandí ni» ne «ziuu tu usiidi [...] ni cadi dxandí zeeda de Dios» ne «zacá ruquiinde cabe cani cadi zuhuaa chaahui lu neza sti Señor» para gucaacabe laacaʼ gucheecaʼ (2 Ped. 2:1, 14). Ca binnigola ni nuu yanna, laaca naquiiñeʼ quixhenacaʼ ca xpinni Cristu ora caquiiñeʼ gúnicaʼ ni. Ca binnigola ca nánnacaʼ stale purtiʼ maʼ xadxí de cayúnicabe ni na Dios lu xquendanabánicabe. Ne ante gácacabe binnigola bisihuínnicabe riene chaahuicabe Stiidxaʼ Dios ne zanda gusiidicabe sti binni (1 Tim. 3:2; Tito 1:9). Cumu maʼ biniisicabe lu stiidxaʼ Dios la? nánnacabe gápacabe binnilídxicabe ne gápacabe ca binni ridagulisaa, ne cani maʼ biziidicabe de Stiidxaʼ Dios, racané ni laacabe gánnacabe ximodo gacanécabe ca xpinni Cristu.

Cásica rapa ti pastor ca dendxuʼ huiiniʼ stiʼ, zacaca nga rapa ca binnigola ni zeeda gaca casi pastor ca xpinni Cristu (Biiyaʼ párrafo 8)

RAPA PASTOR CHAʼHUIʼ CA DENDXUʼ STIʼ NE RUYAANA LAACAME

9. Ximodo rusiidiʼ Jesús ne rudii ni iquiiñeʼ ca xpinni ca dxi stinu riʼ.

9 Riquiiñeʼ Jiobá xquidxi para gusiidiʼ ne gudii ni iquiiñeʼ guiráʼ ca xpinni Cristu ni nuu lu guidubi Guidxilayú. Lu ca libru ne ca revista ni rudii xquidxi Dios laanu, zadxélanu stale conseju ni zeeda lu Biblia. Nuu biaje ruseendaʼ xquidxi Dios carta ra nuu ca binnigola ca, ti gánnacaʼ xi naquiiñeʼ gúnicaʼ, ne nuu biaje ca binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa nga rabi laacabe xi naquiiñeʼ gúnicabe. Guiráʼ ni maʼ bizéʼtenu riʼ, riquiiñeʼ Jesús cani para guyaanaʼ ne gapa ca dendxuʼ stiʼ.

10. Xi dxiiñaʼ nabé risaca napa ca binnigola ora guixeleʼ ti xpinni Cristu de Dios.

10 Ti dxiiñaʼ nabé risaca napa ca binnigola ca nga gápacaʼ ca dendxuʼ stiʼ Dios ti cadi guixélecaʼ de laabe. Ne jmaruʼ si naquiiñeʼ gúnicabe ni né cani maʼ zirá fe stiʼ o cani maʼ bicheené Dios (biindaʼ Santiago 5:14, 15). Chupa chonna de ca xpinni Cristu riʼ maʼ bixélecaʼ de ndaaniʼ xquidxi Dios ne maʼ qué rúnicaʼ xhiiñabe. Yanna, xi naquiiñeʼ guni ca binnigola ca yaʼ. Naquiiñeʼ gacanecaʼ cada tobi de laacabe para guibiguétacabe ndaaniʼ xquidxi Dios. Jesús bisiene: «Qué racalaʼdxi Bixhoze tu ni nuu ibáʼ initi nin tobi de ca nahuiini riʼ» (Mat. 18:12-14).

ÑEE NAQUIIÑEʼ GUIDÚʼYANU RA RUCHEE CA PASTOR STIʼ JIOBÁ LA?

11. Xiñee raca nagana para chupa chonna xpinni Cristu chinanda ca conseju ni rudii ca binnigola.

11 Jiobá ne Jesús nácacaʼ pastor ni qué ruchee, peru ca pastor ni maʼ gulícabe gapa neza binni ridagulisaa nácacaʼ binni ruchee. Nga runi, nuu xpinni Cristu raca nagana para laa chinanda conseju stiʼ ca binnigola. Zándaca guiníʼ ique: «Laaca binni ruchee ca binnigola ca. Xiñee naquiiñeʼ guneʼ ni gábicabe naa yaʼ». Casi maca guninu, ca binnigola ca nácacaʼ binni ruchee. Peru cadi naquiiñeʼ guidúʼyanu ra rucheecabe.

12, 13. 1) Xi biʼniʼ chupa chonna de cani gulí Jiobá para gapa xquidxi. 2) Xiñee bidii Jiobá lugar guicá ndaaniʼ Biblia guiráʼ ra bichee ca binni ni gulibe.

12 Lu Stiidxaʼ Dios rieeteʼ ra bichee chupa chonna de ca binni biquiiñeʼ Jiobá para gacané xquidxi. Casi David, gulí Jiobá laa para gaca rey stiʼ guidxi Israel. Peru bicheenebe Dios ne guyuunebe ti gunaa ni cadi xheelabe ne biitibe xheelaʼ gunaa ca (2 Sam. 12:7-9). Yanna, guiníʼ íquenu de apóstol Pedru. Neca biaana lu nabe caadxi dxiiñaʼ risaca lade neza binni ridagulisaa lu primé siglu, guyuu ora bicheebe (Mat. 16:18, 19; Juan 13:38; 18:27; Gál. 2:11-14). Jesús si nga binni ni qué ñapa donda, de racá guiráʼ binni dede Adán ne Eva rucheecaʼ.

13 Xiñee bidii Jiobá lugar guicá ndaaniʼ Biblia guiráʼ ra bichee ca binni ni gulibe yaʼ. Tobi de ca razón ca nga para gusihuínnibe zanda iquiiñebe binni ruchee para gapa xquídxibe. Ne zacá nga huayácani. Nga runi, cadi naquiiñeʼ diʼ guidúʼyanu ra cuchee ca xpinni Cristu ni zaniruʼ ne guininu qué gápacabe derechu gábicabe laanu xi naquiiñeʼ gúninu. Jiobá racalaʼdxiʼ guni respetarnu laacabe ne guzúʼbanu stiidxacabe. Biblia na: «Guiráʼ ca israelita que bizulú gudiche ruaacaʼ pur ni cayuni Moisés ne Aarón lu desiertu que. Ne Moisés guniʼruʼ: “Zudii Jiobá laatu beelaʼ para goto huadxí ne siadóʼ zudiibe laatu pan dede guidxá ndaanitu, purtiʼ Jiobá maʼ binadiaga caguiche ruaatu pur ni cayúnibe. Ne tuu nga laadu yaʼ. Guiráʼ ni caniʼtu ca cadi laadidu nga cayábitu cani, sínuque cayábitu cani Jiobá (Éxodo 16:2, 8).

14, 15. Xi zanda guizíʼdinu de modo biquiiñeʼ Jiobá binni para guniʼné xquidxi dxiqué.

14 Naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ cani gulí Jiobá para gapa xquídxibe tiempu riʼ. Xiñee naquiiñeʼ gúninu ni yaʼ. Guníʼ ique tu biquiiñeʼ Jiobá dxiqué para gabi xquidxi xi guni ora maʼ cadíʼdicaʼ lu xiixa guendanagana. Ora biree ca israelita que de esclavu ndaaniʼ guidxi Egipto la? biquiiñeʼ Jiobá Moisés ne Aarón para gabi laacabe xi naquiiñeʼ gúnicabe. Casi dxi bilácabe lu últimu plaga que la? gupa xidé bíʼnicabe ti guendaroxhi ne guxúbicabe caadxi rini stiʼ dendxuʼ ni biiticabe gueelaʼ que ruaa puertaʼ lídxicabe. Cadi Dios peʼ nga gudxi laacabe xi naquiiñeʼ gúnicabe, sínuque gupa xidé bicaadiágacabe ca binnigola stiʼ guidxi Israel, ne ca binnigola que yenándacaʼ ni gudxi Moisés laacaʼ (Éx. 12:1-7, 21-23, 29). Zacá nga biquiiñeʼ Jiobá Moisés ne ca binnigola stiʼ guidxi Israel para gábicaʼ ca binni guidxi que xi racalaʼdxiʼ Dios gúnicaʼ. Ne zacaca nga riquiiñeʼ Jiobá ca binnigola ni nuu ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa ca dxi stinu riʼ.

15 Stale biaje rieeteʼ lu Biblia biquiiñeʼ Jiobá ángel o binni para gábicaʼ ca xpínnibe xi naquiiñeʼ gúnicaʼ ti guilacaʼ. Guiráʼ cani bizéʼtenu riʼ rusihuínnicani bidii Jiobá derechu laacabe guiníʼcabe pur laa. Cani guníʼ pur Jiobá gúdxicabe binni guidxi que xi naquiiñeʼ gúnicaʼ ti cadi gáticaʼ. Ne ngaca nga zuni Jiobá pur xquidxi ora gueeda Armagedón. Peru ca binnigola ni maʼ gulí Jiobá para guiníʼ pur laa o pur xquidxi, naquiiñeʼ gápacaʼ cuidadu para cadi uquiichinacaʼ ca xpinni Dios purtiʼ si nácacaʼ binnigola.

«ZACA CAME TOBI SI NE ZAPA CAME TOBI SI PASTOR»

16. Gunáʼ nga «ca diidxaʼ» naquiiñeʼ gucaadiáganu yanna.

16 Ca xpinni Jiobá zeeda gácacaʼ «tobi si» ne nápacaʼ ti «pastor» si, Jesucristu (Juan 10:16). Jesús gudxi ca discípulo stiʼ ca diidxaʼ riʼ: «Ne ganna ca tu qué ziuu dxi ixele de laatu dede dxi iluxe guidxilayú» (Mat. 28:20). Ximodo cayúnibe ni guniʼbe ca yaʼ. Cumu laabe nga rey guibáʼ la? nápabe poder para gúnibe ni naquiiñeʼ gaca ante guinitilú guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ. Pa racaláʼdxinu chuʼnu tobi si ne cadi guizaacanu gastiʼ ndaaniʼ xquidxi Dios la? naquiiñeʼ gucaadiáganu «ca diidxaʼ» ni cayabi laanu xi neza naquiiñeʼ chuunu. «Ca diidxaʼ» ca laaca zeeda gácacani guiráʼ ni rabi espíritu santu laanu lu Biblia ne ni rabi Jiobá ne Jesús laanu ora riquiiñecaʼ ca binnigola ni maʼ gulicaʼ. Biblia na: «Dxandipeʼ zunadiágaluʼ caníʼcabe ca diidxaʼ riʼ neza décheluʼ: “Ndiʼ nga neza ca. Lasá luni”, pa maʼ biree cueʼtu ladu derechu o ladu bigaʼ» (Isaías 30:21; biindaʼ Apocalipsis 3:22).

Nabé nadipaʼ dxiiñaʼ runi ca binnigola ca para gápacaʼ ca familia ni qué gapa bixhoze o jñaa de ca cosa ni zanda guniná laacaʼ (Biiyaʼ párrafo 17 ne 18)

17, 18. 1) Xi guendanagana cadxaagalú ca dendxuʼ huiiniʼ stiʼ Dios. 2) Xi cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu. 3) Xi zazíʼdinu lu sti tema ca.

17 Apóstol Pedru guníʼ canazá Binidxabaʼ «casi ti lion ni canaguu beedxeʼ, canayubi tu uxuuxe» (1 Ped. 5:8). Casi ti maniʼ duxhuʼ ni candaana, cabeza si ora guiree chú ti dendxuʼ huiiniʼ o tobi ni maʼ gucaná para guxuuxe, ngaca nga runi Binidxabaʼ né ca xpinni Dios. Ndiʼ nga sti razón ni nápanu para cadi guixélenu de ca xpinni Dios ne de Jiobá, «pastor [stinu] ni cayapa xhialma [nu]» (1 Ped. 2:25). Apocalipsis 7:17 caníʼ ni de cani guilá ca dxi jma nagana ca, nani: Zapa Jesús, «Dendxu huiini [...] laacabe casi riaapa dendxuʼ. Ziné laacabe ra candani nisa rudii enda nabani. Ne zucuiidxi Dios irá nisa riete lú cabe». ¡Nabé sicarú ni chiguni Dios riʼ!

18 Maʼ bidúʼyanu pabiáʼ risaca nga dxiiñaʼ runi ca binnigola ca casi pastor ndaaniʼ xquidxi Dios. Yanna, ximodo zanda gánnacabe pa cayápacabe ca dendxuʼ huiiniʼ stiʼ Jesús jneza yaʼ. Lu sti tema ca zacábinu guendarinabadiidxaʼ riʼ.